Ziua următoare,Rosè se trezi în jurul prânzului.De mult timp nu mai dormise atât de bine și de mult,așa că își permise.Fiind sâmbătă,nu prea avea ce face,așa că se gândi să meargă în oraș impreună cu Anne.
Făcu un duș,se îmbrăcă cât mai lejer și coborî la bucătărie,unde o aștepta Melysa cu o farfurie de clătite și o cafea.
-Buna dimineața,mami!spuse fata,pupându-și mama pe obraz.
-Numai dimineață nu mai e,spuse femeia râzând.
-Mmm....sunt foarte bune,spuse fata după ce gustă din clătite,ignorând remarca mamei sale.
-Mă bucur că-ți plac.
-Anne s-a trezit?
-Da,a și plecat până la magazin.De ce?
-Păi mă gândeam să ieșim și noi,să petrecem puțin timp împreună,spuse Rosè,după ce luă o gură mică de cafea.
-E o idee bună.Și...cum merge cu facultatea?
-Momentan bine.Am terminat deocamdată perioada de examene și le-am luat pe toate,spuse fata entuziasmată.
După ce termină de mâncat și ajunsese și Anne,cele două surori plecară în oraș.Vazură o cafenea și intrară acolo,așezându-se la o masă și așteptând să vină cineva să le ia comanda.
-Rosè...începu Anne,dar fu întreruptă de către chelnerul care tocmai venise să le ia comanda.
Dădură comanda,iar după ce acesta plecă,Anne își reluă fraza.
-Da,Anne?spuse fata,așteptând ca aceasta să îi spună ce avea de zis.
-Știi,mă gândeam ca după ce termin liceul,aș vrea să merg la Facultatea de Medicina Veterinară.
-Asta e super!spuse sora ei,mândră de ea.
-Dar nu știu sigur dacă mi s-ar potrivi.I-am întrebat pe mama și tata...
-Așa...?
-Și mi-au spus că dacă mie asta îmi place,asta să fac.Dar mi-e puțin cam frică.
-De ce?
-Dacă nu-mi va mai plăcea și îi voi dezamăgi?
-Anne,dacă tu asta îți dorești,asta trebuie să faci.Nu trebuie să gândești "cum ar fi dacă..".
-Tu cum ai fost sigură că vrei să dai la medicină?
-Nu am fost nici eu sigură.Asta îmi doream de când eram mică,dar niciodată nu am fost complet sigură,până când am intrat la facultate.Mereu îi întrebam pe mama și tata ce părere au,iar când mi-am pierdut încrederea în mine,m-au susținut.Asta vor face și cu tine.Vom face.
-Dar nici ție nu ți-a placut chimia,așa-i?
-Asta ți-e ție problema? Rosè râse. Anne,chimia e doar o materie. Ai să vezi că nu mai e la fel ca în liceu.
-Mulțumesc,Rosè!spuse fata,îmbrățișându-și strâns sora.
După ce achitară nota,au plecat la mall,cu gândul de a-și lua câte ceva nou.
În timp ce Anne se uita după o rochie pentru absolvirea clasei a douăsprezecea,care avea loc peste 2 luni,lui Rosè îi sună telefonul.Era mama acesteia.-Da,mami?
-Bună,scumpo!Pe unde sunteți?
-La mall.De ce?
-Tocmai ce am aflat că deseară se ține un bal de caritate,organizat de către familia Merynson.Ne-au rugat pe mine și pe tatăl tău să mergem,dar noi avem deja alte planuri.Mă gândeam dacă ai putea merge tu în locul nostru,spuse Melysa,așteptând răspunsul fetei.

CITEȘTI
Rosè
RomanceRosè Anderson este o fată foarte cuminte și conștiincioasă, în vârstă de douăzeci de ani, studentă la medicină. Nu are încredere în oameni, mai ales în bărbați. Dar cu el e altfel. Reușește să o facă să prindă încredere și să se descopere cu adevăr...