Rosè

~Capitolul 14~

Dimineața începu frumos pentru Rosè care se trezi într-un miros îmbătător de cafea și clătite. Își luă telefonul de pe noptieră ca să verifice cât e ceasul și văzu că era deja trecut de 10:00.

Se ridică leneșă din pat,realizând că azi e sâmbătă și nu mergea la facultate. Luându-și botoșeii,se îndreptă către baie. Se spălă pe dinți și își făcu obișnuita rutină de dimineață,după care ieși din baie,îndreptându-se către bucătărie.

Acolo îl zări pe Dylan stând cu spatele la ea,fiind foarte concentrat la aragaz. Se apropie cu pași mărunți de el și îl cuprinse cu brațele pe la spate.

-Neața,somnorici!

-Neața!spuse fata,zâmbind.

-Cum ai dormit?o întreabă,întorcându-se cu fața spre ea.

-Foarte bine. Tu? îl întrebă și ea la rândul său,așezându-se pe scaun.

-Și eu. Ți-e foame?o întreabă,punându-i farfuria plină cu clătite în față,așezându-se și el.

-Îhâm,spuse ea trăgând farfuria spre ea.

Dylan începu să râdă. Era adorabilă,mai ales dimineața. Mâncară în liniște,după care merseră în living pentru a se uita la un film.

-La ce ne uităm?întreabă Dylan,așezându-se pe canapea.

-Hmm...nu știu,la ce ai vrea?

-Nu știu,alege unul care să-ți placă.

-Ce gen de filme îți plac?îl întreabă ea.

-Iubito,cu tine m-aș uita la orice film. N-am preferințe,dacă ție îți place,și mie îmi place.

Zâmbind,Rosè căută filmul "10 Things I Hate about you",în timp ce Dylan aduse popcorn-ul.

Se așezară pe canapea,și se uitară liniștiți. Pe parcursul filmului,Dylan încerca să-i distragă atenția Rosèi prin mici săruturi pe obraz.

-Dylan!șopti Rosè,amuzată.

-Mhmm...?întrebă el,zâmbind.

-Înceteaza!rosti Rosè,râzând.

În acel moment,Dylan o întoarse cu fața spre el,sărutând-o lacom. Rosè se așeză la el în poală,prinzându-l cu mâinile ei micuțe de după gât. Acesta își așeză mâinile pe talia ei,apropiind-o și mai mult de el. Rosè îl lăsă să o guste,iar ea își încolăci picioarele în jurul abdomenului său. Dylan coborî cu buzele spre maxilar,dar fix în acel moment îi sună telefonul Rosèi:

-Alo?Mami,ești bine? Poftim? Bine,venim cât de repede putem.

-Ce s-a întamplat?sare și Dylan în picioare.

-Mama,m-a sunat și mi-a zis că bunica se simte foarte rău și e la spital.

-Hai să mergem! spune Dylan,luându-și geaca și cheile.

-Conduci tu?îl întrebă Rosè,luându-și și ea geaca.

-Da. Oricum,va trebui să te aduc acasă apoi.

-Bine,aprobă fata.

Ajunşi în parcare,Dylan deblocă maşina,îi deschise uşa Rosèi,apoi se urcă şi el şi plecară.

În acest timp,Rosè o sună pe mama sa.

-Mama,la ce spital sunteți? întreabă aceasta,încercând să-şi controleze respirația. Bine,ajungem şi noi.

-La ce spital sunt?întreabă Dylan,prinzând-o de mână,încercând să o distragă de la gândurile ei.

-La cel din centru...,raspunde aceasta.