Rosè

~Capitolul 7 ~

Dimineață,Rosè se trezi destul de devreme și binedispusă.

Începu să-și facă rutina de dimineață,se îmbrăcă într-o pereche de blugi negri și o cămașă albă,își luă geaca de piele,botinele,geanta și cheile,apoi plecă spre cafeneaua din colțul străzii,unde obișnuia să-și petreacă diminețile.

Ieșind din bloc,se duse la mașină,o deblocă și plecă.Nu făcea mult până la cafenea,dar avea de gând să plece direct către universitate după aceea.

Ajunsă la cafenea,comandă ca de obicei și așteptând comanda,îi sună telefonul.

-Alo?răspunse aceasta,fară să se uite cine e.

-Neața!spuse o voce blândă,dar în același timp,puțin somnoroasă.

-Dylan!Neața!spuse Rosè,simțind cum bătăile inimii se accelerează,zâmbind.

-Ce faci?spuse băiatul.

-Îmi aștept comanda apoi mă duc la facultate.Tu?

-Eu sunt deja la birou,îmi beau cafeaua.Unde ești?

-La cafeneaua din apropierea complexului,răspunse fata mulțumindu-i chelnerului care îi adusese comanda și cerându-i,totodată,nota.

Mai vorbi puțin cu Dylan,după care se urcă în mașină și porni către facultate.

Prima oră avea anatomie.Încă din școala gimnazială,își dorise să ajungă la Facultatea de Medicină.Iubea biologia și anatomia,cu toate că era foarte bună și pe geografie,istorie și română. Avea talent și pe partea de dans și sport. Singurele materii care nu-i plăceau erau muzica,matematica,fizica și chimia.

Trezită din șirul de gânduri,se trezi în fața facultății.Parcă,își lua geanta,blocă mașina și se îndreptă către intrare,unde o aștepta Estèr,ca de obicei.Se salutară,apoi porniră împreună către primul curs.

În acest timp,în clădirea unde se aflau birourile firmei lui Dylan,in biroul său,acesta citea niște rapoarte.

Încă de ieri,nu și-o putea scoate din minte pe fata ce l-a fermecat cu zâmbetul și ochii ei. Chiar de când o văzuse prima dată,se simțea ciudat în preajma ei și gândul îi zbura mai mereu la ea.

Rosè nu părea genul de fată care ar putea să-ți facă vreun rău.Dar auzise multe povești de la mama sa despre cum era fata când era mai mică.

Era o fată destul de rebelă,nu-i prea păsa de cei din jur,făcea cam ce voia ea și ținea foarte mult la familia ei. Era foarte bună la învățătură,de multe ori era numită "tocilară" deoarece era printre cei mai buni copii din școală.Dar avea o problemă cu toți băieții.

El întotdeauna și-o imaginase drept o fată de bani gata,îngâmfată și plină de venin.
Dar când o văzuse pentru prima dată la cină și se prezentase,își schimbă părerea despre ea.

Cu toate că mamele lor erau bune prietene,ei nu s-au cunoscut până atunci.

Rosè,în schimb,auzise despre el că în liceu era unul din acei "bad boy" al liceului.Și-l imaginase ca fiind unul din acei tipi,plin de tatuaje până în gât,cu piercing-uri,îngâmfați și având o mulțime de fete.
Dar când îl văzuse pentru prima dată,prezetându-se,își schimba radical părerea.Nu era nici măcar pe aproape cum și-l imaginase.

Întrerupt de o bătaie ușoară în ușa biroului,Dylan fusese scos din gândurile sale despre fata care nu-i lăsa în pace gândurile.

Răspunzând,ușa fu deschisă de secretara acestuia,Barbara.

Îi dădu programul pentru azi,niște rapoarte primite de la niște angajați și,dând să iese,își aduse aminte de ceva.

-Mă scuzați,dar am uitat să vă anunț că a sunat cineva azi pentru acel post liber.Ar dori să se întâlnească cu dumneavoastră și i-am spus că vă voi anunța,după care îi voi da un răspuns.