apelul de la ora fix

Apelul 5

Am adormit plangand. M-am trezit tarziu, bine ca era sambata, cu ochii umflati. Nu inteleg nici eu de ce ma doare atat de mult plecarea lui Marian. Pana la urma nu am vorbit nimic cu el si nici nu am stat mult cu el. Sunt foarte comfuza. M-am indragostit de un necunoscut. Nici macar nu-l cunosc. Acum ar trebui sa cred in acel proverb "Aparentele inseala".

Dupa ce am stat putin pe ganduri si am analizat tot mi-am dat seama ca am plans degeaba toata noaptea. 

Anonimul. Trebuie sa vad ce fac cu el. Nu pot sa stau asa fara sa fac nimic. Vreau sa stiu cine este. Vreau sa-l cunosc, sa vorbim fata in fata. 

Insa acum nu stau sa ma gandesc la asta. Alexandra mi-a dat mesaj de dimineata cand inca dormeam. Mi-a spus cand ma trezesc sa ma duc pana la ea. Se pare ca patise ceva.

M-am ridicat repede din pat, m-am dus sa-mi fac un dus repede, m-am imbracat si am plecat. Habar am cum am urcat scarile si am terminat coridorul acesta lung, insa eram la ea la ea. Am batut si am intrat. Era singura, in pat. Si ea a ramas fara colega deci s-ar putea sa ne mutam amandoua.

Eu: Ce ai patit? Am venit cat de repede am putut.

Alex: Nu mai pot. Imi vine sa urlu. 

Eu: De ce?

Alex: In primul rand, pentu ca Betty a plecat si m-a lasat singura. Si in al doilea rand, din cauza unui baiat...

Eu: Pai, partea cu colega se rezolva. Nici eu nu am colega si poate ne lasa sa ne mutam amandoua. Dar, despre ce baiat vorbesti?

Alex: un băiat pe care l-am cunoscut de curând. Si el este nou in liceu, insa și-a făcut mai repede prieteni. Este mai sociabil ca noi. Ma rog...l-am cunoscut cu ajutorul unor fete si ne-am înțeles bine de la început. E un băiat nu foarte înalt, are ochii negri si parul brunet. Poarta mereu un hanorac sau o casa alba.

Eu: aha...pai si ce s-a întâmplat cu el?

Alex: Pai nu mi-a făcut nimic. Ne înțelegem foarte bine. Doar ca eu il plac si nu stiu ce sa fac. Îmi place foarte mult de el.

Eu: pai si de ce nu vorbești cu el? De ce nu-i spui?

Alex: nu pot să-i spun. Mi-e frica. Nu știu cum poate sa reacționeze.

Eu: pai daca spui ca tipul e de treaba si te înțelegi bine cu el nu înțeleg de ce ar reacționa rău. În plus, ești o fata foarte fruoasa , poate si lui ii place de tine.

Alex: da sigur. Si eu sunt marțian.

Eu: vorbesc serios! Nu fii proasta. Vorbește cu el, numai suferi ca proasta. Spune-i ce simți!

Alex: ok, dar nu pot sa vorbesc cu el despre asta in fata. Deci ce pot sa fac?

Eu: pai poți sa-i scri o scrisoare si sa i-o dai pe sub ușă. E din cămin?

Alex: da. Si stiu si care e camera lui.

Eu: pai atunci,hai, ce mai stai? Ia o foaie si apuca-te de scris.

Alex:Ok, dar cum sa încep?

Eu: povesteste-mi ce simți. Ce a-ti vorbit. Sau ce vi s-a întâmplat. Iar eu scriu

Alex: ok...pai. Din prima ne-am inteles bine. Ne-am cunoscut intr-o pauza la liceu si în urmatoarea pauza deja vorbeam de parca ne-am fi cunoscut de foarte mult timp. Ibtr-o zi eram doar eu cu el pe hol si ascultam muzica de la el. Uneori ne uitam unul la altul, însă doar ascultam muzica nu vorbeam. După aceea m-am întâlnit cu el fara sa vreau în timp ce ma întorceam din parc. Afara ploua si el bu avea umbrelă. I-am spus sa vina si el sub umbrela si a luat-o el tot drumuri. Mergeam unul lângă altul, sub aceeași umbrela si vorbeam. A fost foarte drăguț momentul. Păcat ca am ajuns repede la cămin. În alta zi eram la liceu si eram cu niște fete,mergeam la baie sa ne uitam în oglinda. Si am trecut pe lângă el dar nu l-am vazut,insa după aud "Hey alexandra!" si când ma uit am văzut ca el țipase după mine si îmi făcea cu mana.

Eu: stau așa. Deci s-au întâmplat ațâțe lucruri drăguțe. Esti norocoasa!

Alex: ba nu, nu sunt. El nu place, stiu asta. Este evident!

Eu: numai fi atât de pesimista. Poate băiatu asta se gândește in fiecare zi la tine si tu stai aici si plângi ca el nu te place. Da stai asa, cum il cheama?

Alex: il cheamă Flavius.

Eu: uuuu..ce nume frumos are!

Alex: Mda..ma rog..ai scris ceva acolo?

Eu: Da

Alex: Dă-mi sa vad

Alexandra începe sa citească. După ce a terminat, s-a schimbat si ea si pe furiș am urcat la băieți. Pe noi cele mai mici nu ne lasa sa urcam la băieți. Am urcat totuși si in timp ce Alexandra se uita sa vadă daca vine cineva eu am băgat pe sub ușă scrisoarea si după am bătut la ușă si am plecat.

In timp ce noi eram in camera Flavius iese la ușă si nu vede nimic  insa când se uita in jos vede scrisoarea. Intra in cameră si o deschide.
Draga Flavius,
Nici nu stiu cum sa încep. Vreau să-ți spun ca ești un băiat super de treaba, foarte amuzant si drăguț.
Nu prea ne cunoaștem de mult timp, insa mi-e îmi pare ca te cunosc de toată viață.
Au fost foarte multe momente intre noi de ținut minte. Eu mereu îmi voi aminti de ele...sper si tu.
Vreau să-ți spun ca îmi place de tine. M-am îndrăgostit de felul cum  ma privești, cum vorbesti cu mine si felul in  care zambesti.
Insa, nu vreau ca acest lucru sa ne distanțeze. Vreau sa ne cunoaștem mai bine si sa devenim foarte buni prietenei.
Cu drag, Adriana

Noi, eram in camera când dintr-o data mi-am dat seams ca am pus numele meu în loc să-l pun pe al ei.

Eu: ammm...Alexandra...am dat-o in bara rău se tot.

Akex : De ce?

Eu: am pus numele meu în loc să-l pun pe al tau la semnătură.

Alex: CE AI FACUT??