Aish | Kim Taehyung

Capitolul 29

Taehyung pov

ーPoti sa imi spui si mie ce este in neinregula cu tine? Ma intreaba Jungkook.
ーNu am chef acum de cearta, aish, ce este cu durerea asta insuportabila de cap? Spun si imi masez usor tamplele.

ーNormal ca te doare daca bei ca prostul si dupa te duci sa iti faci de cap.
ーNu e treaba ta ce fac eu.
ーSpune-i asta Yoorei, te-am cautat toata noaptea din cauza ei idiotule si tu tot te comporti urat cu ea.

ーDe ce m-ati cautat?
ーA spus ca sigur nu te simti bine dupa tot ce s-a intamplat si nu a vrut sa faci vreo prostie, sa patesti ceva, a vrut sa vorbeasca cu tine.
ーSi vrei sa cred asta?
ーEra sa lesine pe strada la propriu pentru ca nu dormise deloc, efectiv te-am cautat peste tot si tu nici un multumesc nu stii sa spui, m-am certat cu ea din cauza ta, am spus ca te cauta singura daca eu nu vreau.

Atat de tare a vrut sa ma gaseasca? Ce e in capul ei? Ce face fetita asta?

ーDe parca ar da doi bani pe mine.
ーTaehyung, cred ca tu nu iti imaginezi cat de panicata a fost, nici eu nu mai inteleg nimic, ea mi-a spus ca reactioneaza asa pentru ca si tu ai ajutat-o atunci cand a avut nevoie si sper ca asa este.
ーSi daca nu ar fi asa?
ーCe vrei sa spui?
ーDaca doar se joaca cu tine, Jungkook?
ーYoora nu ar face asta.

Da, clar, asa am crezut si eu in trecut, dar acum nu mai sunt sigur de absolut nimeni, daca pana si Jimin imi poate intoarce spatele, oricine o poate face.

ーAsa am spus si eu de Hana. Zic si un zambet tamp pe fata imi apare, deoarece imi dau seama cat de orb am fost de iubire.

ーYoora nu e Hana, Tae, iar noi nu ne vom certa din nou pentru o fata.
ーJungkook, nu imi pasa de Yoora.
ーAm inteles, sa lasam subiectul asta deoparte si acum spune-mi de ce ai plecat asa?

ーTu ce ai fi facut, ha? Daca persoana de care esti indragostit, te-ar fi inselat cu cel mai bun prieten si in plus ea niciodata nu a avut sentimente pentru tine? Ce ai face Jungkook?

Spun aproape tipand cuvintele, nervos, voiam doar sa ajung in camera mea si sa ma linistesc, dar vad ca cineva avea chef de vorba.

ーAs incerca sa imi revin Taehyung, dar nu asa, nu cu orice fata, nu in cluburi, as incerca sa ma axez pe mine in primul rand si sa imi dau seama de ceea ce vreau cu adevarat.

Ceea ce vreau cu adevarat? Nu vreau nimic, asta e si ideea, nu vreau sa mai simt nimic, nu vreau sa mai sufar.

ーAsta vreau, sa ma distrez.
ーAsa? Esti intr-o iluzie, crezi ca te distrezi, cand, de fapt te distrugi si cand te vei trezi la realitate va fi prea tarziu.
ーN-am timp de cliseele astea, vreau doar sa dorm, hai acasa.
ーIi vei cere scuze Yoorei si ii vei multumi, ca altfel dormi pe pres.
ーDa, da, bine.

***

Yoora pov.

Ma dureau urechile, soneria aia enervanta rasuna in toata camera, ma ridic lenesa si o inchid, iar dupa cad la loc in pat.

Dupa ce mama mi-a tinut o morala ore in sir despre cum trebuie sa o anunt inainte sa dorm la o prietena acasa, pentru ca asta i-am spus si despre cum mai avea putin si suna la politie, am adormit bustean.

ーYoora, vei intarzia la scoala.

Pufnesc, am si uitat in ce zi ma aflu.

Ma ridic a doua oara din pat, de data asta sperand sa nu cad iarasi.

Imi fac rutina de dimineata si plec grabita spre scoala, mai aveam doar cateva minute, daca ajungeam dupa scorpia aia de profesoara, iar aveam detentie degeaba.

Vad autobuzul in statie, asa ca alerg spre el, daca il prindeam, ajungeam la timp.

Urc grabita si dau nas in nas cu Soomin.