My life(One Direction Fan-Fic)

Capitolul 46 ,,Te salvam eu.''

Ar trebui sa incep cu niste scuze...Multi dintre voi m-au intrebat cand vine next-ul si...Nu stiu, am avut o perioada in care nu am avut idei si nici prea mult timp...Imi ia destul de mult sa gandesc un capitol pentru ca nu vreau sa scriu aiureli si sa va dezamagesc =)) In fine, cred ca acesta e penultimul capitol din carte, dupa care va urma epilogul. Daca veti dori, voi face si volumul 2, dar il voi posta la vara :) Ly x

~Din perspectiva lui Nico~

-Si acum ce facem? ma intreba cretul ridicand o spranceana.

-Ahm, ne terminam treaba ca dupa aia sa plecam, am zis privind pinguinii si cele doua foci din mica gaura de apa din tarc.

-Pff, fie, zise el si ofta.

Era plictisit, il intelegeam, si eu eram. Imi doream doar sa ii gasim pe ceilalti si sa mergem acasa, adica la bunica avand in vedere ca plecam maine dimineata. 

Am deschis poarta de la tarc, si am pasit inauntru, cu Harry pe urmele mele. Ca la un semnal, toti pinguinii intoarsera capetele spre noi si incepura sa piuie (Okay, nu stiam ce sunete scot pinguinii deci, am presupus ca piuie =))) ) dand din aripioarele lor micute. 

-Awww, am zis eu, fiind induiosata de privelistea din fata mea. Sunt asa draguti!

-Mai draguti ca mine? intreba Harry.

-Nu te pot compara pe tine cu un pinguin, Harry, am zis si am chicotit.

-Dar de ce? Eu sunt pinguinul tau, insista el si facu o fata de catelus trist.

-Bine, fie, am zis facandu-i pe plac. Acum, adu-mi ala.

I-am aratat un sac cu niste graunte care probabil erau mancarea celor doua foci si a pinguinilor.

-Okay, zise si ridica din umeri. 

Dupa ce Harry imi aduse sacul, am luat un pumn de graunte si le-am aruncat pur si simplu pe jos, nevazand nici un suport special pentru mancare. Harry imi copie gestul si dupa ce am crezut ca le dadusem destula mancare am oftat din nou.

-Ahm, e gata nu? ma intreba el.

-Pai nu vad ce ar mai trebui sa fac, deci da, am aprobat, privind pinguinii care ciuguleau grauntele.

Harry se indrepta spre groapa cu apa din tarc si se uita in jos:

-Uite focile! zise el si arata catre cele doua care se jucau prin apa.

Am venit mai aproape si m-am uitat in jos, dar am simtit ca mi se face rau. Nu era o distanta foarte mare, doar ca valurile apei ma faceau sa ma simt ciudat. M-am retras, oarecum speriata.

-Esti okay? ma intreba Harry.

-Da, e doar...E senzatia aia ciudata pe care o ai cand te uiti in jos, ca si cum as cadea..., am incercat eu sa explic.

-Stiu senzatia, zise el si veni langa mine, luandu-ma in brate. 

Eu mi-am ingropat fata in pieptul sau si am inchis ochii, incercand sa ma linistesc.

-Nico? imi sopti el in ureche.

-Ahm, da? i-am raspuns eu tot cu o intrebare.

-Ai incredere in mine? ma intreba si am simtit un gol in stomac.

-Harry, ce naiba? am intrebat, cu teama in glas.

-Zi-mi, spuse, lungind i-ul. AI?

Poate ca nu eram de mult timp impreuna dar chiar tineam la el. Mult.

-Da, i-am zis, sincer. Normal ca da, Harry ce-, am inceput dar nu am putut termina deoarece nu am mai simtit pamantul sub picioare si peste ceva timp am simtit apa.

Nu era rece, era chiar calda, dar totusi asta fusese cea mai proasta idee posibila.

Am scos capul la suprafata si l-am vazut pe Harry chicotind si dandu-si parul ud de pe fata.

-Harry, esti nebun, am zis. Daca nu stiam sa inot si ma inecam?

-Te salvam eu, zis el si veni mai aproape.

-Realizezi ca suntem cu doua foci in apa, nu? l-am intrebat.

-Da, zise, ridicand nepasator din umeri. 

Ma lua de mana, dupa care ma saruta incet, dar totusi pasional. 

-Stii, mereu am vrut sa fiu sarutat in ploaie, dar merge si asa, zise dupa ce rupse sarutul si isi lipi fruntea de a mea. 

Eu am zambit si mi-am pus bratele in jurul gatului sau. 

Nu prea mai era nimic de spus. Fusesem nervoasa la inceput pe el pentru ca facuse gestul asta atat de necugetat. Dar acum toata furia disparuse. Eram doar eu cu el si, habar nu aveam de ce, dar avea efectul asta asupra mea si ma facea sa uit de tot.

-Stii ca te iubesc,nu? ma intreba si imi mangaie usor obrazul.

-Si eu te iubesc, Harry, i-am zis si mi-am presat buzele de ale sale.

S-a terminat brusc? Eh, ma gandeam sa mai postez un capitol azi si, poate chiar si epilogul avand in vedere ca stiu cum sa se termine cartea c: Anyway, Craciun fericit si...Happy Birthday Louis :D.