Cum să rămâi singură

Prefăcătoria

          Bun. Deci azi este o zi foarte specială. Sigur este o zi de naştere a unui mascul undeva pe planeta asta, aşa că: お誕生日おめでとうございます, dragule！Nu-i aşa că japoneza este creativă?

           Să începem cu sinceritatea, că-i cea mai faină chestie. Hai să vedem, care este dependentă de Facebook, ee? Mâna sus, nu fiţi timide! De ce am adus vorba de asta? Că şi eu am fost dependentă, şi cred că şi acum aş mai fi dacă nu mi-ar fi adus Doamne Doamne în cale oameni disperaţi după chestii atât de importante încât merită să arunci o piatră în baltă de la etajul 2, fani ai valorii sau jmekeri agramaţi care pun citate la fel de jmekere şi profunde ca ei.

          Din păcate, se pare că Facebook-ul este scorbura creaturilor pe care le voi numi Tastaturişti. Aceştia se pare că violează tastatura de fiecare dată când aud cuvântul prostie, spusă de creieraşul lor plin de $ si de "iubire specială" ( înţelegeţi voi, oameni).

          " Ce? De ce? De ce spune asta, de ce nu zice despre un mascul anume?" Vai, dar aveţi răbdare, că îmi faceţi castorul să plângă, vă rog!

          Şi evident că nu se putea să nu am tangenţe cu unul dintre reprezentaţii jmekerimii româneşti, doamnelor şi castorilor, Baietzelu ku valuare! (dacă îmi aduc aminte bine). Acest specimen neînţeles simţea nevoia să interacţioneze, aşa că am fost norocoasa, pe lângă altele vreo 200 probabil, căreia i-a îngăduit să îi exploreze mediocritatea.

          Deci. Navigam, navigam, mi se împotmolea vâsla în poze-raţă, dar totuşi navigam, navigam, navigam, până când reţeaua-minune mi-a adus fereastra aia mică în care se afla EL. Şi cum sunt o aventurieră şi nu ştiu cum naiba Columb mi-a luat-o înainte, am răspuns salutului plin de căldură: "Sall". Bun. Şi ce s-a gândit creieraşul ăsta roz şi simpatic?

          "- Şti ceva? Eu sunt foarte deştept, şi şti că nu ai avea nici o şansă fără mine, aşa că haide să intrăm în pielea aia ciudată a Baietzelului şi să ne comportăm ca el.

          - Sunt o cretină şi se pare că mă las convinsă de tine, nebunie formată din 3 părţi principale ce eşti."

          Şi cum se pare că el mă urăşte şi viceversa, că la naiba! De ce nu eşti în stare să pricepi fizica? ( Creierul- cea mai complexă structură a corpului uman, pff mă laşi?) Deci m-am lăsat convinsă de neajutoratul ăsta care nu poate să se susţină singur, şi m-am transformat într-o cocalară cu $ tatuat pe degetul mijlociu de la picior.

          Şi uite aşa am ajuns la lecţia de neatracţie:

                                                                 Prefăcătoria

          " Oh, dar vai, de ce? Eu o folosesc tot timpul şi Vasile mă place aşa cum NU sunt!"

          Nu. Cum o să vedeţi, la fel şi murătura voastră cumpărată de la ABC (ştiu că aveţi, nu miţiţi că nu vă merge cu mine), chestia asta asemănătoare cu un cerb care naşte nu funcţionează, nici măcar când agramatul din faţa voastră este numărul "îl urăsc şi arată ca un cârnat" pe lista de " omul cu care o să-l fac pe Richard". 

          Şi da, în fine .. se pare că a mers bine, pentru că părea că îi place când ne împărtăşeam admiraţia pentru Florin Salam, şi mai ales când a aflat că şi eu am un lanţ gros de haur la gât. Adică deşi minţeam cu toate lucrurile în afară de vreme ( bine, am minţit .. i-am zis că e foarte soare afară, dar de fapt era doar soare, iertaţi-mă!), se pare că mergea. Chiar mă distram văzându-l cum se bucură că scriem lha phel şi mai ales că avem gusturile pentru lucruri de coca .. ină asemănătoare. Nu mai zic cuvântul cocalar, pentru că poate alţi cocalari se supără că îi numesc cocalari, deci nu voi mai pronunţa cocalar. Trebuie să recunosc că mă distram văzând tupeul cu care acest şef de trib al tastaturiştilor mânca limba română cu furca, şi pentru asta sunt condamnată. Trebuie să mă ardeţi pe rug.

          Dar întâmplarea face ca şi una dintre prietenele mele să fie băgată în seamă de creatura mitică cu care eram în relaţii foarte bune din cauza ferului, iar la întrebarea pusă de ea: " Ţie îţi place de fata aia cu care tot vorbeşti?" el a răspuns cu atât de multă uşurinţă ca o vidră care sare în râu:

          "- Ie de threaba da miemi plac alia desthept."  WTF? Ce? Ce naiba s-a întâmplat? Tocmai m-a respins pentru că nu sunt suficient de inteligentă pentru el? Nu, stai să înţeleg: creatura asta care fură în fiecare zi fier pe ritmuri de manele şi care cu greu poate să alcătuiască o propoziţie în care să se afle şi un predicat, îmi respinge iubirea care NU există pentru că mă comport ca el?

          Îmi trebuie o pauză.

          Concluzia? În acest moment sunt absolut singură că o să mor lângă un papagal. Concluzia concluziei? Nu te preface, nu încerca să fii ca el. Cel mai bine este să fii tu însăţi, chiar dacă asta poate fi greu.

          Pe cine păcălesc? Prefă-te cât de bine poţi, că la naiba! Nu vreau să fiu the only one care moare singură!

         Oricum vreau să subliniez faptul că nu e vina mea ce se întâmplă.

                                                                                   La naiba cu băieţii.