1995 (Pauză)

Capitolul 31

          — Tata a întrebat-o pe Cho dacă vrea să meargă la o întâlnire cu el. I-a spus Albus în timp ce se plimbau pe coridoarele pusti și întunecate ale castelului.

         Lily și-a dat ochii peste cap, dar în același timp a și râs.

         — Ăsta-i primul lucru pe care l-a făcut când s-a întors? A întrebat ea.

         Albus a zâmbit și a dat din cap, bucuros că Lily nu a reacționat urât.

         — Păi, măcar el are pe cineva de Valentine's Day, eu sunt singur, a oftat Albus.

         Lily a zâmbit și i-a făcut semn spre o fată din anul întâi care nu-și putea dezlipi ochii de pe Albus. Când i-a observat pe cei doi frați și-a îndreptat repede privirea în jos, fața devenindu-i roșie că racul în doar câteva secunde.

         — Măcar cineva este interesat de tine, poate o poți invita pe ea, a spus Lily abținându-se să nu râdă.

         Albus s-a uitat enervat la ea.

          — Cred că o să-l țin pe Scorpius lângă mine pe 14 februarie.

          — Poți să încerci, dar amândoi știm că o să mă aleagă pe mine oricum, i-a întors-o Lily rânjind.

          — Auzi la ea! Dacă nu eram eu nici nu ați fi vorbit unul cu altul. 

          Lily l-a ignorat și i-a făcut cu mâna, fugind spre Scorpius, blondul așteptând-o lângă tabloul Doamnei Grase.

          — Ce i-ai făcut? A întrebat-o Scorpius pe Lily după ce a văzut fața posomorâtă a prietenului său.

         Lily a dat din umeri nevinovată și l-a luat de mână.

         — Putem să ne plimbăm pe lângă lac, te rog? Vreau să văd zăpada.

        Scorpius a dat din cap și l-a salutat pe Albus, el și Lily alergând prin castel până au ajuns la lac. Frigul era suportabil, dar nu îndeajuns încât să fie o plimbare lungă.

           — Ce vrei să facem de Valentine's Day? A întrebat-o Scorpius, încă ținând-o de mână.

           Lily a stat puțin pe gânduri.

           —Hm, cred că mi-ar plăcea să stăm la castel. Am putea merge în Camera Necesității și să lenevim toată ziua, ce zici?

         — Sunt de acord, a răspuns el zâmbind. 

          Lily nu i-a dat niciodată bătăi de cap cu Valentine's Day, aceasta nu-și dorea nimic mai mult decât să petreacă timpul cu el, deși Scorpius i-a cumpărat flori în fiecare an.

          — Atâția francezi în familia ta și tu vrei să stai în pat, a spus el râzând.

         Lily a pufnit și i-a dat o palmă peste umăr, dar a râs imediat după.

       După acea o liniște confortabilă s-a așezat peste ei, singurul lucru care se putea auzi fiind respirațile lor și sunetele încete ale lacului.

        — Lily? A întrebat Scorpius imediat ce a observat că mâna fetei nu mai era întra lui.

         Ochii lui s-au mărit și a început să se uite în jur, sperând să dea de un cap roșcat, dar nu era nici urmă de Lily.

        — Lily! Dacă te ascunzi să ști că nu-i amuzant, mai ales în situația asta, a strigat el cu panică în glas.

        — Ce s-a întâmplat? S-a auzit o voce de băiat în spatele lui.

        Scorpius s-a întors și a dat cu ochii de Draco.

           — Lily...a dispărut.

          Ochii lui Draco s-au mărit.

        — Cum?

        — Nu știu, era aici acum un minut. O țineam de mână, dar dintr-o dată mâna ei nu mai era acolo. 

           Ochii lui Scopius erau scufundați în lacrimi, dar a refuzat să le dea drumul de față cu tatăl lui adolescent.

        — Hei, suntem la Hogwarts, este imposibil să dispară așa, o vom găsi noi până la urmă, a spus Draco calm.

          Scorpius s-a prins de păr și și-a scuturat capul.

         — Nu înțelegi! Lily nu-i o simplă vrăjitoare.

         — Poți să-mi explici? A întrebat Draco curios și îngrijorat în același timp.

         — Te rog continuă să o cauți, eu merg să-i anunț pe ceilalți.

           Scorpius a ignorate complet întrebarea lui Draco și a fugit înapoi spre castel, lăsându-l pe tatăl lui singur.

         — Nu-i o vrăjitoare normală? A șoptit Draco. Asta înseamnă că Voldemort o vrea?

         Imediat ce a realizat asta a început să se panicheze, strigându-i numele, sperând că nu i s-a întâmplat nimic singurei persoane care voia cu adevărat să-i fie prieten.

**************************************
Îmi pare rău că mi-a luat așa mult să postez, știu că nu-i un capitol reușit, dar sper că următoarele vă vor plăcea mai mult. O să las cartea pe pauză, dar când voi acea timp și chef să scriu voi mai posta câte un capitol. Dacă încă citiți cartea vă mulțumesc din suflet🥰