1995 (Pauză)

Capitolul 3

           --- Numele meu este James Sirius Potter și...

          Dar nu a apucat să termine, pentru că Sirius a sărit în sus și l-a îmbrățișat pe Harry cu un zâmbet larg pe față. Hermione zâmbea și ea, iar Ron arăta că și cum ar fi fost plesnit.

          --- Deci sunteți rudele noastre din viitor? Întrebarea a fost pusă de Tonks, care se uita la părul albastru al lui Teddy.

         Lily a dat aprobator din cap și s-a uitat la tatăl ei. Acesta era încă șocat de faptul că avea copii, iar Sirius încă nu-i dăduse drumul. Ba chiar s-a alăturat și Remus.

           --- Cred că ar trebui să-l lăsăm pe domnul Potter să continue, a spus Dumbledore.

            --- Mulțumesc, domnule profesor! Am 20 de ani, am fost în Griffyndor, iar acum sunt gonaci pentru Puddlemere United.

          Câteva aplauze s-au auzit din jurul mesei, dar Lily nu a fost atentă. Aceasta era prea ocupată cu studiatul fiecărei persoane din încăpere și observând ce era diferit față de cei cu care era obișnuită din viitor, înafara faptului că erau mai tineri. Într-un final a ajuns la concluzia că toți cei din trecut aveau un lucru în comun. Erau triști și speriați, chiar dacă acum păreau curioși și bucuroși de venirea celor din viitor, greutatea războiului se vedea în ochii lor.

            Lily s-a trezit din gândurile ei când a fost împinsă în fața celor din trecut. Nici nu observase că stătea chiar în spatele verișorilor ei, cel mai probabil fiind imposibil de observat.

           --- Hey! Numele meu este Lily Luna Potter, am împlinit 16 ani săptămâna trecută, sunt în Griffyndor, anul 6 și joc pe postul de gonaci în echipa de Quidditch a casei mele. Cred că v-ați prins că tatăl meu este Harry, iar cine este mama o să aflați de la următorul Potter.

             --- Încă unul?

             Lily și ceilalți ocupanți ai bucătăriei au început să râdă când au văzut amestecul de șoc și groază de pe chipul lui Harry.

             --- Stai liniștit, sunt ultimul.

           Albus  a mers lângă sora lui și a deschis gura să se prezinte, dar a închis-o la loc. Lily s-a uitat confuză la el, la fel ca și ceilalți, așa că acesta s-a întors cu fața la cei din viitor și a spus în șoaptă două cuvinte " Severus" și " Slytherin".

          --- Nu-ți face griji, Albus. Dacă va fi nevoie o să-i calmăm noi, a spus Teddy.

            Albus a dat din cap și a început să se prezinte.

          --- Numele meu este Albus... Severus Potter și

          --- POFTIM? SEVERUS? HARRY cum ai putut să-ți numești fiul așa? Sirius era atât de furios încât aproape că-i ieșea fum din nas și urechi.

          Harry părea să-și fi pierdut capacitatea de a formula propoziții coerente, pentru că tot ce făcea era să-și deschidă și închidă gura.

           Lily a privit în jurul ei, toți cei din trecut erau șocați, iar unii chiar revoltați. Remus încerca să-l calmeze pe Sirius, dar și el era șocat. Același lucru se întâmpla și cu Ron, care era țintuit pe scaun de o Hermione foarte surprinsă.

           Ochii lui Lily s-au oprit pe Severus Snape. Acesta era șocat, dar părea mulțumit de faptul că un Potter era numit după el. Probabil pentru că știa cum ar fi reacționat James Potter dacă ar auzi cum îl cheamă pe nepotul lui. Severus a observat privirea lui Lily și și-a întors fața spre ea. Aceasta i-a zâmbit, iar el a privit-o uimit. În viitor toți cei din familia ei erau prieteni cu el sau mai bine spus cu portretul lui.

          Lily a observat că agitația era încă prezentă în încăpere și că Albus devenea tot mai încordat odată ce timpul trecea.

           --- STOP!

           Toți cei din bucătărie s-au oprit din vorbit și s-au întors spre ea. James s-a dat doi pași în spate și la fel au făcut și ceilalți din viitor. Ei știau că nu trebuie să stai aproape când Lily Potter era furioasă.

          --- Nu știți nimic despre viitor, așa că nu aveți dreptul să judecați. Tata ne spune în fiecare zi că nu ar fi putut câștiga războiul fără Severus. Iar oricât de șocant ar părea, Slytherin a ajuns o casă destul de respectată. După ce Voldemort a murit nu a mai exista rivalitate între case, trăim în armonie și voi pentru asta luptați acum, PACE. Așa că, să nu mai AUD o vorbă despre faptul că pe fratele meu îl cheamă Severus și nu vreau să AUD NIMIC atunci când o să vă spună că este în Slytherin. AȚI ÎNȚELES?

          Spre amuzamentul lui James, toți cei din trecut au aprobat din cap în același timp, fără să scoată o vorbă.

          Albus s-a uitat la Lily cu o privire care spunea " Mulțumesc", iar fata a zâmbit.

           --- Mulțumesc că ți-ai numit fiul după mine, Harry!

           Harry i-a zâmbit timid lui Dumbledore și i-a făcut semn lui Albus să continue.

            --- Am 18 ani, am terminat cu Hogwarts, dar am fost în Slytherin. Nu-mi place să joc Quidditch și sunt destul de bun la șah. Tatăl meu este, bineînțeles, Harry Potter, iar mama este.......

           Spre amuzamentul celor din viitor, cei din trecut s-au aplecat în față, iar Harry părea speriat, curios și fericit, toate odată. Dar oricât s-ar fi pregătit tot nu s-ar fi așteptat la numele care a părăsit buzele lui Albus.

          --- Ginny Weasley, iar cu aceste două cuvinte, liniștea s-a așternut peste casă.

          Apoi, doamna Weasley i-a îmbrățișat pe Harry și Ginny cu lacrimi de bucurie curgându-i pe față. Cei doi erau complet șocați, dar și-au revenit când toți adulții din încăpere s-au năpustit asupra lor cu îmbrățișări. Iar cei tineri  erau numai un zâmbet, mai puțin Ron, care picase pe jos din cauza șocului. Iar când s-a ridicat, avea o față de parcă urma să vomite.

           După ce agitația s-a risipit, Albus a vorbit din nou.

          --- Acum cred că este rândul celor care au numele de familie Weasley să se prezinte.

************************************