1995 (Pauză)

Capitolul 4

         Albus i-a zâmbit șmecherește lui Rose și i-a făcut semn să se prezinte. Aceasta a pășit în față, iar privirile tuturor au fost ațintite spre ea.

        --- Bună! Numele meu este Rose Weasley, am 18 ani și am terminat Hogwarts, am fost în Griffyndor, nu joc Quidditch, iar despre părinții mei o să vă spună fratele meu mai mic. Hugo?

         Lily s-a dus în spatele verișorilor ei, unde era ascunsă de privirile celor din trecut. Acolo l-a găsit pe Scorpius care părea speriat. Aceasta l-a luat de mână și l-a tras în fața grupului. Acesta s-a uitat la ea cu ochi întrebători.

         --- Nu o să te judece nimeni, Scorpius, a spus Lily în șoaptă.

        Acesta a dat din cap și i-a zâmbit. După acea cei doi și-au mutat privirea spre Hugo, care începuse să se prezinte.

        --- Numele meu este Hugo Weasley, cel mai bun portar și jucător de șah din școală, urmează să intru în anul șase la Hogwarts, sunt în Griffyndor și am 16 ani.

        Fără nici o avertizare, Ron a început să aplaude, ațintind toate privirile asupra lui.

         --- Ce? A spus că este bun la șah și că joacă pe postul de portar, sunt mândru.

         Hugo a zâmbit, dar ceilalți se uitau la Ron de parcă așteptau ca acesta să realizeze ceva. Ceea ce s-a și întâmplat.

        --- De ce sunt mândru de tine? Nici măcar nu te cunosc.

        --- Cred că nu contează dacă ești cu aproape 30 de ani mai tânăr, tot fiul tău rămân, a spus Hugo râzând.

         În acel moment, fața lui Ron a început să-și schimbe culoarea. De la roz a mers la roșu, iar apoi mov, galben și din nou roșu.

          Doamna Weasley părea mândră de fiul ei, iar gemenii deja începuseră să-l tachineze. Singurii care nu spuneau nimic erau Tonks, Bill, Sirius și Ginny. Hugo a observat nerăbdarea acestor patru persoane și a zâmbit.

           --- Iar mama este Hermione Granger.

          După ce aceste cuvinte au fost rostite, Ginny și Sirius și-au întins palmele spre Bill și Tonks, aceștia punând bani în ele.  Lily a râs când i-a văzut și a scuturat din cap, nevenindu-i să creadă că mama ei făcuse un astfel de pariu.

             Doamna Weasley a sărit în sus de bucurie și i-a îmbrățișat pe Ron și Hermione până ce aceștia au rămas fără aer.

             Fața lui Ron părea să se fi întors la culoare mov, iar Hermione era atât de roșie încât ai fi zis că i-a luat fața foc.

          --- Imposibil!

        Lily a râs atât de tare când l-a auzit pe tatăl ei, încât ar fi picat pe jos dacă nu s-ar fi prins de Scorpius.

          --- Se ceartă toată ziua, cum ar putea să trăiască împreună? Te rog spune-mi că nu suntem vecini, cred că a-și înebuni.

         Lily a râs și mai tare, iar ceilalți au făcut la fel. După ce și-a potolit râsul și și-a șters lacrimile, Rose i-a răspuns.

           --- Părinții mei nu se mai ceartă atât de des, unchiule Harry. Iar dacă tot ai adus vorba, chiar suntem vecini.

         Harry a râs și el, iar apoi s-a dus să-și felicite cei mai buni prieteni, care erau încă șocați, neputând să vorbească.

           --- E rândul meu!

           --- Nu! Eu vreau să mă prezint înainte ta!

           --- TACI DIN GURĂ, ROXI! Sunt primul născut așa că eu o să fiu URMĂTORUL!

           --- FRED! Ești mai mare cu cinci minute și oricum sunt mai matură decât tine, așa că EU URMEZ!

           --- MAI MATURĂ? Spune-mi, te rog, cine era să ardă magazinul tatei până ce ajungea o grămadă mare de cenușă?

           --- AVEAM CINCI ANI!

           --- Mă refer la săptămâna trecută, Roxi.

            Roxanne a dat să răspundă, dar a fost întreruptă de Tonks.

           --- Tot timpul se ceartă așa?

            Cei din viitor au început să râdă în hohote. Lily a scuturat din cap, încercând să se calmeze, dar lacrimile îi curgeau pe obraji de la atâta râs.

            --- Asta...a..a..a fost o nimica toată, a spus aceasta calmându-se. Au existat și certuri între ei care s-au sfârșit cu unul sau poate amândoi la infirmerie, a continuat ea.

            Cei din trecut au început să râdă, mai puțin Doamna Weasley, care părea îngrijorată.

           --- Nu-ți face griji, bunico! Deși certurile sunt multe, se iubesc că orice pereche normală de gemeni. Niciodată nu sunt răni serioase, a spus James.

          Doamna Weasley i-a zâmbit și a dat din cap cu lacrimi în ochi când acesta i-a spus "bunico".

          --- Cred că ar fi bine să-l lăsăm pe primul născut să se prezinte, a spus aceasta încă zâmbind.

          Fred a scos un sunet de bucurie, iar Roxanne și-a aruncat brațele în aer, fiind nervoasă.

          --- Mulțumesc, bunico! Numele meu este Fred Weasley, am 20 de ani și am absolvit Hogwarts. În timpul anilor de școală am fost în Griffyndor, am jucat pe postul de bataci, iar împreună cu James am fost o pacoste pe capul lui Minnie.

           După terminarea acelei ultime informații, McGonagall și-a pus capul pe masă.

           --- Sper că nu mai sunt în școală când veniți voi, a spus Snape.

           Sirius părea nervos că acesta a vorbit, dar Fred (2) a râs și i-a făcut cu ochiul profesorului. Snape s-a uitat ciudat la el și și-a întors privirea spre George și Fred (1).

         --- Fac pariu că-i de-al vostru.

         --- Asta o să aflați după ce scumpa mea soră se prezintă.

         Roxanne a ieșit în față și l-a împins pe Fred (2) din drumul ei.

        --- Numele meu este Roxanne Weasley și sunt sora geamănă a lui Fred. Când am fost la Hogwarts am făcut parte din Gryffindor. Acum eu și Fred lucrăm la magazinul tatălui nostru și spre deosebire de fratele meu, eu nu am lăsat clienți să plece cu  produse pe gratis doar pentru că îmi era prea lene să mă mișc.

         James a pufnit și a strigat că minte, iar Fred (2) a râs.

         --- Părinții mei sunt George Weasley și Angelina Jhonson.

        Fred (1) a început să râdă, iar George s-a înroșit. La fel ca și cu ceilalți, Doamna Weasley și-a îmbrățișat fiul cu putere.

         --- Mulțumesc că ți-ai numit fiul după mine, George!

         --- Oare am băut când s-a născut?

        Fred (1) a râs, la fel ca și ceilalți din trecut. Dar cei din viitor știau de ce verișorul lor avea acel nume.

         --- ACUM ESTE RÂNDUL MEU!

         Lily s-a uitat spre cea care a strigat și a dat de verișoara ei, Molly.