1995 (Pauză)

Capitolul 17

          --- Nu! Nu! Nu! JAMES! Am spus nu, nu o să-i faci o farsă lui Umbridge!

         Teddy s-a uitat la Lily pentru susținere, dar ea i-a zâmbit și și-a continuat micul de jun. Dacă James avea de gând să-i facă o farsă acelei femei atunci Lily îl va ajuta, nu opri. 

       --- Unde ai fost noaptea trecută? M-am trezit în toiul nopții și nu erai acolo. A întrbat-o Rose pa Lily.

       Teddy și James și-au întors privirile spre ea, iar Lily a încercat să se gândească la o scuză bună. Nu putea să le spună că a fost cu Scorpius, amândoi ar fi luat-o razna.

          --- Am avut un vis urât și am stat în camera de zi până m-am liniștit.

          --- Ce ai visat? 

          Lily și-a întors capul spre Harry și a dat din umeri, dar ochii ei spuneau o altă poveste. Harry a părut să se prindă, dar nu a spus nimic, iar Lily i-a fost recunoscătoare pentru asta.

          --- Ar trebui să mergem, Apărarea contra magiei negre începe în 10 minute, a spus Hermione. 

        Lily le-a făcut un semn lui Albus, Scorpius, Lucy și Molly, iar împreună au ieșit din Sala Mare. Când au ajuns la ușă, cei care erau în anul șapte au plecat înspre Istoria Magiei, iar cei care erau în anul cinci au rămas în urmă. 

        Lily l-a luat pe Scorpius de mână și a început o discuție cu Albus.

      La un moment dat, Harry a luat-o în față și ceilalți l-au  urmat. Lily nu credea că tatăl ei știa asta, dar toată lumea îl urma, el era liderul, iar ceilalți nu-și dădeau seama ce făceau, era un instinct să-l urmeze, să-i fie alături. Așa era și în viitor, toată lumea îl respecta și avea încredere în el, iar asta nu pentru că l-a învins pe Voldemort ci pentru că era puternic și loial. Nimeni nu ar fi îndrăznit să-i conteste alegerile, pentru că erau întotdeauna corecte.

          Gândurile lui Lily s-au oprit când au ajuns în clasă, Umbridge nu era acolo, iar Slytherinii se luau de cei de la Griffyndor fără încetare.

        --- Urăsc rivalitatea asta dintre case, i-a spus Albus lui Lily, privind elevii care se certau.

        --- Eu urăsc aproape tot ce este legat de perioada asta de timp, înafară de familia noastră. Totul este atât de greșit, iar asta numai din cauza lui Voldemort, a spus Lily.

         Cineva și-a dres glasul chiar în spatele ei, făcând-o să tresară. Când s-a întors să vadă cine este a dat nas în nas cu Umbridge.

         --- Voi sunteți elevii transferați? Dumbledore ar fi trebuit să anunțe ministerul de venirea voastră, dacă ar fi făcut-o ați fi stat la voi acasă.

         --- Ministerul nu controlează școala Hogwarts, a spus Lily cu cel mai bun accent american pe care îl putea stăpâni. 

          Umbridge părea furioasă din cauza răspunsului care i-a fost dat, dar s-a stăpânit.

      --- Te rog să i-ei loc, domnișoară Parker, la fel și tu domnule Hall, le-a spus ea lui Lily și Scorpius.

       Lily s-a uitat după Albus, dar acesta era deja așezat pe un scaun, lăsând un loc liber pentru Scorpius lângă el. 

       Aceasta a mers și s-a așezat lângă Harry, spunându-i lui Ron să meargă lângă Rose, roșcatul a făcut cum i-a fost spus și Lily a luat loc. Cei din trecut erau confuzi, dar pe Harry nu părea să-l deranjeze, până la urmă era fiica lui.

        --- V-aș ruga să vă puneți baghetele de-o parte, nu vom avea nevoie de ele anul acesta, tot ce ne trebuie sunt manualele, a spus Umbridge.

       --- Dar atunci cum vom învăța? A întrebat Harry.

        Lily știa ce urma, dar nu avea de gând să-l oprească, trebuia să se întâmple.

        --- Ridicați mâna când aveți întrebări! Ministerul consideră că manualele sunt de ajuns pentru a trece examenele, iar asta este cel mai important, domnule Potter, a spus ea cu vocea ei enervantă.

          Harry a privit-o uluit, dar nu s-a oprit.

            --- Dar...

            --- Mâna!

              Harry a rdicat mâna enervat.

              --- Da, domnule Potter? A întrebat Umbridge de parcă întâmplarea de mai devreme nu s-a petrecut.

                --- Dar cum ne vom apăra dacă nu ne folosim baghetele?

                --- Să vă apărați de cine, domnule Potter? Sunteți elevi și vă aflați la Hogwarts, ce v-ar putea face rău?

               --- Ămmm... Nu știu, poate Lordul Voldemort? A întrebat Harry sarcastic, fără să mai ridice mâna.

           Câteva sunete de uimire s-au auzit prin clasă după auzirea vorbelor sale, iar Umbridge nu părea de loc impresionată.

         --- Ști-Tu-Cine  este mort, nu vă poate face rău, a spus ea într-o voce care ar fi trebuit să fie dulce și blândă, dar furia i se putea citi în ton.

         Harry a început să se înroșească, dar nu de rușine ci de furie. Dacă o ținea tot așa Lily se temea că ar fi explodat.

          --- Nu este mort, s-a întors vara asta, l-am văzut...

          --- AJUNGE! A strigat Umbridge. Ajunge, domnule Potter!

          --- Atunci cum explicați ce i s-a întâmplat lui Cedric?

             Întreaga clasă a început să se agite la aducerea lui Cedric în discuție, dar lui Harry nu-i putea păsa mai puțin, se săturase de toate prostiile care se spuneau despre el.

          --- Moartea lui Cedric Diggory a fost un accident, turneul a fost dur și...

          --- Nu! Cedric a fost ucis de Voldemort, am văzut cu ochii mei, s-a întors, m-am luptat cu el!

           --- Opreștete! Vei primi detenție pentru că ai spus toate aceste minciuni, domnule Potter. Te rog du-i acestă scrisoare profesoarei McGonagall!

           Harry părea să nu aibă regrete și a ieșit din clasă cu scrisoarea în mână fără să se uite înapoi. Lui Lily îi părea rău de el, dar nu putea face nimic. După aceea, cele 40 de minute rămase din oră au trecut într-o clipită, iar copiii s-au împrâștiat pe coridoare.

         --- Ce oră avem acum? A întrebat-o Scorpius pe Lily, în timp ce își privea tatăl îndepărtându-se de ei.

              Lui Lily i se părea puțin cam dubios că Draco nu se lua de ei, dar nu putea să spună că nu îi convenea. 

         --- Avem două ore de poțiuni, de abia aștept să-l văd pe Sev predând, a spus Lily într-un final, trăgându-l pe Scorpius de mână spre subsol.   

          Ron și Hermione s-au uitat șocați unul la altul.

         --- Chiar a spus că de abia așteaptă să-l vadă pe Snape? A întrebat Ron.

            Hermione a ridicat din umeri și i-a uramt pe cei doi, sperând că Harry avea să ajungă și el la Poțiuni.

************************************
Vă mulțumesc pentru cei 1000 de ochișorii! Nu aveți idee ce fericită m-ați făcut 🥺💕💕

************************************