1995 (Pauză)

Capitolul 12

       Fiind fiica lui Harry Potter, Lily, era obișnuită cu persoanele care se uitau la ea. Dar de data acea vrăjitori și vrăjitoarele de pe platforma 9 3/4 nu o studiau din cap până în picioare din cauză că, era fata unui erou ci pentru că nu știau cine este. Așa că Lily a fost recunoscătoare când s-au urcat în tren.

          --- Sper că nu ați uitat ce v-am spus. Cei cu numele Potter sunt Parker și cei cu numele Weasley sun Wembley. Teddy tu ești Morgan. Cu toții sunteți verișori și v-ați transferat de la școala Ilvermorny din America. Nu spuneți nimănui de ce ați făcut-o, nu am avut timp să mă gândesc la o scuză plauzibilă.

            Lily a râs la ultima parte din micuța lecție pe care le-a oferit-o Tonks. Copiii din viitor și trecut erau cu toți așezați într-un compartiment, cu Tonks în fața lor. Ușa și geamurile au fost închise și fermecate pentru a evita să fie auziți de cineva.

           --- Mamă, am înțeles! Acum putem, te rog, pleca? Lily mă omoară.

           Lily s-a uitat urât la Teddy și i-a tras un cot în burtă. Ceilalți au început să râdă, dar se vedea că nici ei nu stăteau prea confortabil. Compartimentul nu era destul de mare pentru toți așa că s-au înghesuit cum au putut, iar Lily îl împingea pe Teddy în perete.

             --- De ce nu faci o vrajă de extindere? Așa putem sta cu toții împreună în timpul călătoriei, a spus Hermione.

             Teddy a răsuflat exasperat și s-a uitat enervat la ea.

            --- Acum îmi spui? Lily nu mai are 20 kg, ști asta?

             După ce a spus asta Lily i-a luat bagheta din mână atunci când acesta a încercat să facă vraja.

            --- Spui cumva că sunt grasă? Îmi spui, te rog, de ce te-ai măritat cu el, Victoire? A întrebat Lily enervată pe Teddy.

            --- Mă întreb asta în fiecare zi, Lily.

           --- Hei! Nu am spus că ești grasă, am spus că ești grea, ceea ce și ești. Joci Quidditch de prea mulți ani ca să fi o balerină.

          Lily s-a uitat cu gura căscată la Teddy când a auzit ultima frază. Acesta a observat și a încercat să își îndrepte greșeala, în timp ce mama și soția lui râdeau de el.

            --- Bine, nu a ieșit așa cum am vrut eu, dar ce am vrut de fapt să spun este că ești plină de mușchi. E un compliment. Ști că te iubesc, nu surioară?

             Lily s-a uitat la fața lui de cățeluș atunci când a pus întrebarea și nu a putut să nu zâmbească. Teddy a luat zâmbetul ca un semn că a fost iertat și s-a întors spre mama lui.

          --- Ești exact ca tatăl tău. Aveți un mod tare ciudat de a complimenta. Cred că este timpul să plec, trenul va porni în cinci minute. Dacă ați vrea să-mi faceți o favoare, vă rog, nu părăsiți compartimentul dacă nu sunteți din timpul acesta. Mai bine să nu avem probleme înainte să ajungeți la școală. 

             Copiii au dat aprobator din cap, iar Tonks a părăsit compartimentul. Teddy a făcut într-un final vraja și cu toții au răsuflat de ușurare, întinzându-și brațele și picioarele. La un moment dat,  Lucy a început o conversație despre Quiddich și în scurt timp cu toți au început să discute. Lily era incredibil de obosită din cauza visului pe care îl avuse. Încerca să nu se gândească prea mult la el, dar îi era imposibil să scape de sentimentul de îngrijorare. Spera că o să primească o scrisoare de la Draco cât mai repede. 

               Lily s-a sprijinit de umărul lui Scorpius, care era lângă ea și a încercat să adoarmă, dar a tresărit atunci când James și-a ridicat vocea ca să se facă auzit. 

        --- Eu merg afară, cine mai vine? 

                 Teddy a dat din cap dezaprobator.

             --- Nu mergi nicăieri, James! Ai auzit ce a spus mama, cei care nu sunt din 1995 nu ies de aici.

             --- Uite aici greșești, frățioare. Tonks ne-a rugat să rămânem aici nu ne-a ordonat, alegerea ne aparține nouă. 

               Teddy a deschis gura să-l contrazică pe James, dar și-a dat seama că nu are cu cine vorbi. O dată ce mintea lui era setată pe ceva nu mai aveai cum să-l întorci din drum. Așa că James i-a făcut semn lui Fred (2) să-l urmeze. Cei doi au ieșit și spre groaza tuturor George și Fred (1) au mers cu ei.

          --- Oh nu, Lily mergi după ei și ai grijă să nu facă nimic prostesc.

          --- Teddy! De ce eu? Vreau să dorm, a spus Lily.

          --- Pentru că numai pe tine te ascultă James, a răspuns Teddy, făcându-i semn să plece.

            Lily s-a desprins de Scorpius morocănoasă, dar acesta s-a ridicat și el, luând-o de mână. Ea i-a zâmbit și au ieșit împreună. 

             Să-i găsească pe ceilalți a fost floare la ureche, James era gălăgios în orice perioadă de timp. Lily a observat că, toți patru se holbau pe geamul unui compartiment, Fred (2) și James fiind cei mai șocați.

           --- La ce vă uitați așa? Sper că nu va văzut nimeni!

            James s-a întors spre Lily și Scorpius, făcându-le loc la geam. Cei doi s-au îndreptat spre acesta ezitanți, dar când au văzut ce are înăuntru au fugit repede. 

          --- Tata nu mi-a spus niciodată că a fost împreună cu Pansy Parckinson! A strigat Scorpius îngrozit dea dreptul. 

             Lily i-a făcut semn să tacă, dar era deja prea târziu. Ușa compartimentului s-a deschis, dând la iveală un Draco Malfoy de 15 ani care părea furios. Copiii au înghițit în sec și s-au strâns unul lângă altul, cu fața spre tatăl lui Scorpius.

              --- Ce făceați aici? Am auzit numele lui Pansy, a spus el încercând să stea calm. Dar cu toți știau că nu era unul dintre punctele tari ale tânărului Draco.

             --- Nimic, eram în trecere. Nu vrem probleme, așa că o să plecăm. Ne cerem scuze dacă v-am deranjat!

               Draco a privit-o pe Lily cu atenție în timp ce aceasta vorbea, iar după aceea i-a studiat și pe ceilalți.

            --- Nu v-am mai văzut până acum. Cine sunteți?

            --- Suntem noi, ne-am transferat de la Ilvermorny, noi și alții din familie, a răspuns Lily.

             --- Se pare că deja sunteți pe drumul cel rău, a spus Draco privindu-i pe Fred (1) și George cu scârbă.

                Scorpius, care nu suportase niciodată comportamentul tatălui său în trecut, a dat să-i spună ceva, dar Draco a intrat înapoi în compartiment și a trântit ușa. Lily a răsuflat ușurată că au scăpat așa de ușor și s-a întors spre ceilalți.

         --- De aceea ne-a rugat Tonks să nu ieșim pe coridoare, James. Putea să iasă rău de tot. Am fost norocoși că Draco ne-a lăsat așa de ușor, a spus Lily în șoaptă. 

              James a dat din cap, dar nu era mulțumit de loc de faptul că nu putea face ce vrea. James Sirius Potter era o fire liberă și toată lumea știa asta.

         --- Cred că ar trebui să ne întoarcem la ceilalți, până nu încep să se îngrijoreze, a spus Scorpius.

           Cu toții au dat din cap aprobator și s-au întors în compartimentul lor. Când au intrat au fost bombardați cu întrbări, dar Lily a mințit că nu s-a întâmplat nimic, iar băieții au făcut același lucru. 

            Închizându-și ochii, Lily a căzut într-un somn adânc și fără vise, sperând că totul avea să meargă bine până ajungeau la Hogwarts.

************************************