Aleasa (CITIȚI ANUNTUL)

§ • Capitolul 21: Intuneric • §

        N/A: AM FOST NEVOITA SA STERG PRIMA VARIANTA SI SA O REPOSTEZ. WATTPAD-UL CAM FACE FIGURI DE LA O VREME! NOROCUL MEU CA AM AVUT INCA O CIORNA CU ACELASI CAPITOL SALVATA IN CALCULATOR! LECTURA PLACUTA!

        ” You're the light, you're the night
          You're the color of my blood
          You're the cure, you're the pain
          You're the only thing I wanna touch
          Never knew that it could mean so much, so much. „

                                                Ellie Goulding - Love Me Like You Do

                                           § •  Capitolul 21: Intuneric • §

Zambind, imi asez mana intr-a sa si ajutata de el, cobor din masina. Briza rece imi ingheata sangele in vene si ma trezesc strangand geaca de pielea neagra in jurul meu, inca fiind furioasa pentru simplul fapt ca in tot acest timp a avut ascunse intr-un nenorocit de dulap haine ce mi se potriveau perfect, dar pe care a refuzat sa le arate pana acum cateva ore cand fie ca am vrut sau nu, am fost obligati sa parasim de urgenta insula si sa ne intoarcem la palat. Insa, macar a avut decenta de a-mi oferi de fiecare data un tricou sau o camasa de-a sa care, spre fericirea mea, nu aratau prea multe. 

Nu-mi dau seama cand in loc de cuvinte, un pufait admirativ imi scapa printre buzele intredeschise in clipa in care imi mut ochii spre acel loc unde nu cu mult timp in urma, il uram. Cu toate ca habar n-aveam de ce, o faceam. Poate doar influenta monstrilor pe care ii consideram prieteni m-au determinat sa judec persoane fara ca macar sa le cunosc... Dar acum, inconjurata de  tot ce credeam odata cosmar, realizez cat de mult am putut gresi. In niciun caz vampirii nu se pot compara cu demonii, nimic din tot ce am trait si vazut neavand in comun -de la caracter pana la frumusetile ce le detin. Desi la prima vedere par a fi identici atat in trasaturi cat si in ce consta comportamentul, totul e cu adevarat paralel. Demonii nu sunt decat niste fiinte ale Infernului, niste bestii cu sange inghetat care nici in ruptul capului nu ar ceda, nu ar lasa de la ei sau intelege. Sunt si tot timpul vor fi haini, doar niste caini neimblanziti deghizati intr-un costum impecabil, atragator, ce pur si simplu te topeste! Pe langa dansii, vampirii sunt opusul. Lasand la o parte monstruozitatea ce pune stapanire pe fiecare fiinta blestemata cu acest destin cand e nevoie de ajutor, sugatorii de sange se dovedesc a fi niste persoane blande, amuzante, cu care poti purta orice fel de discutie fara a-ti fi frica ca cel mai probabil iti va zbura capul! Dar, ca orice om, pana ce limita se intrece, pana ce paharul rabdarii da pe dinafara. Atunci nu mai ai de-a face cu acel cineva pe care il stiai, ci cu o bestie rea, cruda si nemiloasa.

Aruncand priviri scurte si curioase in jurul meu, uimirea mi se poate citi cu mare usurinta pe chip cu fiecare minut ce trece. Clipesc des si incerc din rasputeri sa-mi dau seama daca am mai fost vreodata prin aceste locuri fiindca, oricat mi-as dori, nu pot nega faptul ca orice lucru ce-i apartine lui ma ucide dureros de lent. Cu siguranta mi-as fi amintit daca vizitam macar o singura data acest loc parca desprins din basme! Palatul nu e nici macar pe un sfert cum ma asteptam: construit din cele mai scumpe si rare materiale din aceasta lume, impopotonat cu fel si fel de bogatii existente. Nu... Nu e deloc cum credeam ca va fi regatul unui rege ca el! E la fel de frumos, simplu si elegant precum si casa pe care cu regret am parasit-o acum cateva ore in urma. 

Si, pentru prima data in viata mea, am ajuns sa blestem pe cei care odata ii consideram membrii ai familiei mele, urandu-i cu toata fiinta mea. Nu stiu cum si sunt constienta ca nici nu voi afla prea curand, au reusit intr-un fel sau altul sa-mi strice clipele de liniste, de relaxare si de fericire, declarand razboi vampirilor dupa ce ca au fost invinsi pe buna dreptate de ei. Se pare ca si in ciuda faptului ca de mai bine de doua ori s-au facut de ras in fata noastra, inca au curajul necesar sa se arata dupa o infrangere rusinoasa, crezand ca ne pot invinge. Am fost nevoiti sa plecam din vacanta mult asteptata, sa ne riscam vietile pe drumul spre palat! Nu stiu mai nimica despre ce s-a intamplat mai exact inafara de un telefon urgent primit azi dimineata de la Devyl care ne-a informat ultimele vesti suparatoare, dupa am plecat numaidecat din acel loc. Alexander nu a spus nimic tot drumul, fiind tacut si pierdut in ganduri -la fel ca mine. Si, sincer vorbind, nu vreau sa-l supar sau sa-l stresez. Are destule probleme si chiar nu cred ca mai poate sa-mi poarte si mie grija acum!