Bunnix

203 9 2
                                    

Buna Dimineata Paris! Este o noua zi si totul pare sa fie in regula! De maine toti elevii sunt asteptati la cursuri. Speram ca totul va fi bine de acum inainte cu ocazia noului sau mai bine zis noua noastra eroina! Inca nu i stim numele sau cine este de fapt dar presimt ca vom aflta cat de curand! Cat despre Buburuza..

Marinette pov
Opresc radioul cu o miscare a mainii si ma intorc la mancarea mea. E duminica,maine mergem din nou la liceu. Nu stiu ce va fi de acum inainte,nici nu stiu daca ar trebui sa ma gandesc la asta. Alya a plecat acasa la ea,momentan din cate a zis. Nu vrea sa ma lase singura. Nino si Adrien sincer nu stiu si nu mi pasa si Luka..
Luka tot aici. Va trebui sa plece si el la un moment dat. Mama lui si Juleka sosesc azi. Nu mi a vorbit deloc. Doar mi a trantit in fata niste mancare si se comporta ca o caznica. Trebuie sa l fac sa vorbeasca cu mine..
Il vad ca bea cafea,ceva nou. Cred ca a stat nopti la rand din moment ce bea chestia aia. Decid sa urc in camera mea,apuc pachetul de tigari pe care l am parasit de cand am plecat sa l gasesc pe Sazed si cobor.
Ma invart prin camera cautand firele de la boxe,le conectez cu televizorul urmand chitara lui care zace in husa de mult prea mult timp si caut o melodie.
Ii simt privirea pe mine si astept sa mi spuna ceva. Sa nu mi spuneti mie ca nu l cunosc.
"Ce faci?"
Bineinteles ma fac ca nu il aud ca o prietena buna ce sunt.
Ma ajut de umarul lui ca sa apuc un pahar care ii va tine locul unei scrumiere si cu o miscare imi aprind tigara. Gestul meu pare sa l uimeasca.
"Stii ca nu sunt de acord cu asta. De la petrecerea aia stupida ti ai luat o in cap rau. Lasa le"
"O sa iau asta in considerare tata. Acum ce tot stai acolo?"
Nu pare ca vrea sa si arate prea tare entuziasmul asa ca incep sa i zdrangan chitara,probabil vecinilor le plang urechile dar lui Luka stiu sigur ca ii sangereaza.
Vine rapid spre mine si ia chitara.
"Opreste te doamne iarta ma poluezi fonic. Imi ranesti chitara."
Ii zambesc copilareste si ma rezum la a spune
"Atunci canta tu albastrel"
Figura lui se umple de emotii. Stiu ca i a fost dor de mine. Si mie de el. Foarte mult. Las tigara pe masa si ii sar in brate. Primesc un pupic pe frunte si il vad mult mai relaxat. Prietenul meu...nu as putea sa l mai vad ca se comporta asa cu mine. Revin la tigara mea si il ascult cand incepe sa cante. Cred ca aveam nevoie de asta.
Decid sa ma distrez si mai mult. Aducem vremurile bune inapoi.
Sting tigara si incep sa scotocesc prin ghiozdanul lui. Nu pare ca ma observa si gasesc microfonul pe care il conectez rapid la boxa.
Cand m a auzit si a deschis brusc ochii si m a privit putin amuzat la inceput.Obisnuiam sa cantam impreuna inainte de toate astea. Inainte de Sazed,inainte sa mi dispara parintii..

Decid sa ma las purtata de val si scot telefonul pentru a ne filma. Nu pare deranjat,ba chiar fericit...Nu cred ca ma va putea ierta vreodata. In adancul lui stiu ca l am ranit si asa va ramane pentru o buna vreme.Nu sunt mandra de asta,mi am ranit cel mai bun prieten. Si Alya..nu meritau nici unul sa se simta vinovati din cauza mea. Cred ca mi e teama.Mi e teama de ceea ce va urma si de gandul ca as putea sa i pierd. Dar decat sa i pierd pe ei,mai bine ma pierd pe mine.Simt cum o lacrima fierbinte se scurge pe obrazul meu si o indepartez imediat.Spre norocul meu nu a observat,sau poate doar s a facut ca nu observa. Stie ca nu suport sa plang in fata altor persoane,si pentru asta ii sunt datoare. In ultimul timp nu am mai apucat sa l intreb cum se simte,daca are nevoie de mine. Bineinteles,am fost plecata. Nu am fost aici langa el..si totusi sentimentul de vina se reprima de fiecare data cand ma gandesc la asta. Fara Sazed nu m as fi descurcat. Oare ii voi putea spune vreodata adevarul lui Luka?

Un sentiment familiar isi face aparitia in corpul meu.Acelasi sentiment pe care l am avut in lac,cand timpul practic se oprise.Ma simt paralizata si cu toate astea muzica s a oprit..Luka..Luka nu se misca nici el.Totul s a oprit.Sunt asa de buimaca. Fiecare miscare pe care o fac se simte in delay. Clipesc de cateva ori si ma apropii de fereastra. Pasarile s au oprit in aer,masinile,oamenii,timpul sta pe loc.Am o vaga presimtire ca stiu cine este autorul. Urc repede in camera mea dar pasii mei par ca nu exista. Imi arunc privirea pe ceasul de pe perete si..da. Nu functioneaza. La ce m am gandit? Imi plimb ochii in cautarea lui Sazed dar nu este.Ma intorc in sufragerie extrem de greu.Nu inteleg ce se intampla,timpul nu mai curge la fel sau mai bine zis deloc.Luka a ramas acolo,intepenit in aceeasi pozitie. Ceva nu e bine si nu cred ca Hawk Moth are vreo legatura.Surprinzator.

Ma intorc si imi pierd rasuflarea.Sprijinita de masa din bucatarie statea singura persoana pe care ma asteptam sa o vad."Bunnix?Ce cauti aici?"

"Buna mini Buburuzo! Ti a fost dor?"imi raspunde asa de detasata de parca nu s a intamplat nimic.Vocea ei relaxata nu imi poate crea altceva decat o stare de panica.Trag o gura de aer inainte de a spune ceva dar mi o ia inainte.

"Ca de obicei timpul nostru impreuna desi nepretuit este scurt.Mi e teama ca ceva tragic se va intampla si trebui sa previi asta! Dar fara Sazed. Am cautat mult si chiar din cauza "ajutorului" sau pretios se va intampla..ei bine ce se va intampla. Nu ti pot spune pentru ca asta iti va afecta timpul,prezentul tau adica,cel in care ne aflam si in acelasi timp trecutul."

Ma uit la ea fara sa stiu ce raspuns i as putea da. "Ce trebuie sa fac?". Vad cum fata i se lumineaza si se apropie de mine.

"Ahhh stiam ca nu ma vei refuza.Tot ce ti pot spune e ca mai ai cateva saptamani. Voi incerca sa revin pentru a te ajuta."Cuvintele ei imi intra in cap dar pur si simplu nu le pot intelege. Incet incet silueta ei dispare si tot ce mai pot distinge e"nu l folosi pe Sazed". Ciudat



Necorectat!!

Drumul catre adevarUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum