Capitolul 31

118 12 7
                                    

Capitolul 31

George pov.

Stăteam la masa, luam micul-dejun, dar ceva ma framanta...

Aveam o reținere fata de clay. Si faptul ca m-a cerut, ma simțeam ca si cum, nu as vrea sa merg mai departe... Ca si cum...

As vrea ca timpul sa se opreasca...

C: ce ai pui, te vad cam... Abătut...

Daca si-a dat seama...

Daca o sa il dezamăgesc...

Daca o sa zica ca sunte neserios si-

C: poți sa îmi zici orice, eu te ascult...

Imi era extrem de frica.... Daca avea sa ma urasca..

G: nu prea sunt pregătit sa, stii tu... Sa ne casatorim....

C: da dar nunta nu va fii curand, va fii peste cateva luni asa ca...

G: nu știi cat de mult apreciez asta...

C: daca nu îți e foame, nu mai manca..

G: mi-a cam pierit cheful stii...

C: also. Te mai ocupi de dans?

G: da, doar ca am luat o pauza pt ca a avut profesoara cv si mna...

C: si cum mai e?

G: pai am concurs in marea Britanie peste 2 săptămâni

C: si de ce erai asa de calm? Adica nu te pregătești?

G: pai daca ma pregătesc, trebuie cu trupa. Ca daca nu, nu am cum, pentru ca sunt ținut într-o piramida, din care risc sa cam cad daca nu ma țin ele bine...

C: hai ca nu cazi, nu te mai speria.

*in ziua concursului*

Nobody pov.

George își pregatea costumele pentru dans, iar Clay nuah ce facea, in fine, dar cand il vede, îi da o ideee.

C: ce ar fii sa le probezi ca sa vad si eu cum îți sta?

G: surpriza. Nu îți arat.

Clay vede niste pantofi negri ... Ca niste... Balerini, super tari in varf... Apio isi da seama ca sunt poante, pantofi de balet...

C: tu chiar dansezi in astea, cum de nu te dor picioarele...

G: m-am obișnuit cu ei.

C: in fine, hai sa ne grabim ca sa ajungem la timp.

*acolo la concurs*

George era in culise, se schimba pentru prima apariție pe scena. Era el si cu grupa lui, aveau ceva dans contemporan de balet...

George era singurul care avea costum diferit.

Iar toata grupa avea alt costum, deoarece in dans el este singurul băiat si mna fuck gender rules

Restul fetelor aveau costum asa

Ceea ce Clay nu stia este ca george mai avea o reprezentație, solo. Si avea sa arate pe scena unele dintre cele mai grele miscari pe care baiatul le stia.

Desi băiatul a exersat ceva pentru asta si stia ca îi iese cum trebuie, tot avea emoții.

(also, berry era cu el in grupa lol)

B: esti ok gogs?

G: emoții yk, e prima oara cand clay ma vede dansând pe poante... Daca alunec, daca cad..

B: vei fii bine, doar ai încredere in tine, also vezi ca in 10 minute intram. Te ajut sa iti pui poantele?

G: da. Te rog.

Berry il ajuta pe George cu poantele iar apoi îi da un boost de încredere inainte ca (,) coregrafia sa inceapa.

Dansatorii au intrat grațios pe scena, in timp ce muzica incepu. Acestia aveau propriile lor mișcări diferite dar in același timp se creea un sincron perfect intre armoniile de mișcări gratioase executate de ei...

Aici vine partea grea.

Trebuiau ca toți sa se strângă in mijlocul scenei, si sa il arunce pe George in aer care avea sa faca o rotație.

De asta îi era frica lui george. Dar din fericire, a reușit , cu asta încheind dansul si facandu-si o intrare gratioasa înapoi in culise.

G:  A FOST BINEENEJDNDDJ

B: STIU A IEȘIT SUPEER

G : acum sa ma schimb in costum si sa. Plec înapoi pe scena...

B: uite aici costumul, eu ma duc lângă Clay in culise.

Clay pov.

Oare de cate ori au eșuat cu aruncarea aia...

B: ti-a placut????

C: a fost super, dar, unde e George

B: ai rabdare. Doar uită-te la scena.

Mi-am Ațintit ochii la scena, camera s-a întunecat si începe o melodie.

Recomandare ca sa va imaginați coregrafia:
Cine esti - frozen 2

C: mai are un dans....

B: mhm acum taci si asculta

Într-adevăr george a făcut unele dintre cele mai complicate mișcări. Dar le sfârșit, ceva parea pe langa...

Cand își folosea piciorul pentru a face anumite mișcări, scancea, se vedea ca ceva il doare. Sau aluneca mai degrabă.

Juriul mai mult ca sigur observase asta.

Dar cand a sărit in aer pentru o rotație, inainte sa aterizeze, i-a alunecat pantoful si a căzut.

B: nu nu nu nu. A venit cu capul de podea...

C: POFTIM?

faza nasoala este ca nu se mai ridica, lesinase din cauza loviturii. Am fugit cu berry pe scena unde cazuse George.

In același timp a alergat si antrenoarea lui in timp ce berry era cu cateva colege de-ale lui care plangeau. De ce, nu stiu, in fine nu asta ma interesa.

(pe antrenoare o chema Madison)

M: am mai trecut prin asta. Nu s-a sfârșit cu bine ...

C: c-cum adica...

M: am chemat eu ambulanța. Ar trebui sa fie aici din moment in moment. Îi dau eu pantofii si vualul de la rochie jos ca sa rămână doar in bady si pe urma il duci afara.

Madison i-am dat pantofii jos iar eu l-am luat in brate si l-am dus afara, unde venise ambulanța.

*la spital*

Eram eu si antrenoarea lui george pe hol, asteptam verdictul medicului... Eram panicat speriat si imi era frica de ceea ce se poate intampla ...

M: nu mai plânge, va fii bine. Sa speram...

C: cum adica sa speram? Adica nu va fi ok?

M: o chestie de genul s-a mai întâmplat cu o fata, care a murit la 2 ore dupa...

C: adica george....

M: nu se știe....

Apoi vad doctorul ieșind din camera.

"este in coma deocamdata. Starea lui e critica, nu se stie cand se va trezi sau daca se va mai trezi"

Cand am auzit aceste vesti din partea doctorului, am ramas blocat, si simțeam cum imi ard ochii. Dupa ce a plecat doctorul, Madison s-a uitat la mine, o privire din aceea ca si cum ar zice "știu ca vrei o îmbrățișare"

Am luat-o in brate si mi-am pus capul pe umărul ei. Am început sa plang necontrolat in hohote.

only you Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum