𝘃𝗶𝗲ț𝗶 𝗽𝗮𝗿𝗮𝗹𝗲𝗹𝗲||𝗰𝗶𝗽𝗶 𝗿𝗮𝘄

𝗖𝗮𝗽𝗶𝘁𝗼𝗹𝘂𝗹 𝟯

     "Perspective Cipi"

Azi e înmormântarea Elizei și sunt destul de obosit visul de aseară m-a tulburat destul de mult și nu pot să uit ceea ce mi-a scris ea în scrisoare. Acum suntem în biserică și toată lumea care a cunoscut-o ține un discurs pentru ea.
- Cipi ai vrea să zici și tu ceva? Mă întreabă mama ei cu o anumită reținere.
- Da! Răspund eu hotărât.
- Bună ziua! Poate nu toată lumea mă știe sau cine mă știe, mă știe ca băiatul care i-a provocat sinuciderea Elizei, vreau să vă spun că o iubeam și încă o iubesc nu i-am vrut niciodată răul. De când s-a mutat la București mi-a făcut viața mai bună, pentru mine a păstrat copilul însă la pierdut la scurt timp pentru că murise îmi doream o familie cu ea până Domnul Rareș Găitan să îi propună o relație, ea a acceptat și după tot la mine s-a întors pentru că nu s-a simțit bine, bine de ce să mint am luptat pentru ea și m-am dus după ea să văd cum se simte. Eliza dacă mă auzi vreau să știi că te iubesc foarte mult și îmi pare rău. După ce am sfârșit discursul mama ei plângea în hohote și nu voiam să se întâmple asta cel mai greu moment pentru mine a fost când am ajuns la cimitir și a trebuit să văd cum sicriul cu corpul Elizei dispare în pământ știam că nu o mai pot aduce înapoi asta mă durea cel mai tare.💍