M-am sfărâmat
Într-o mie de amintiri
O mie de priviri
O mie de cuvinte
O mie de fărâme de haos
M-am pus la loc
Dar esența mea s-a scurs printre bucăți
Și totuși ele s-au tot depărtat...
Poate piesele din mine sunt mai eu
Decât ce pretind a fi întreaga.
Tu ai văzut doar bucata cea distrusă
Te uiți în ochii mei,
Dar nu ai puterea sa vezi dincolo de ei
Crezi că mă poți desluși cu două vorbe
Par o carte deschisă ce are scrisul mare,
Frumos așezat în pagină
În realitate, sunt un haos de cuvinte fără sens
Nu am sinonim, și chiar de m-ai analiza o zi întreaga
Nu ai ști unde încep și unde mă termin.
CITEȘTI
O altfel de eu
Puisi"Caută-mă acolo unde nimeni nu mă găsește Ascultă-mă chiar și atunci când nu vorbesc Fă-mă să văd când am ochii închiși Fă-mă să simt, dar fără să mă atingi" •Poza de copertă nu îmi aparține, este de pe Pinterest
