Nu contează ce îți ofer,
Locul tău e ocupat,
Inima bate...
Doar că nu în direcția mea
Sufletul tău aparține altcuiva.
Și mâinile tale ard
Să atingă alte maini,
Mâinile mele sunt reci,
Tânjesc după atingerea ta
Și se răcesc tot mai tare
Sunt gheață în fața ta
Dar nu îmi dai căldura.
Arzi până te faci scrum
Și vântul te poarta către mare,
Eu eram salvarea ta
Și tu-mi erai blestem.
M-aș fi fi topit în fața ta
Doar ca să nu dispari
Însă te-ai lăsat înecat de valuri,
Valuri pline de dor și durere.
Pe nisipul fierbinte
Degetele îmi ardeau,
Dar mâinile îmi erau reci,
Furtuna se apropria rapid
Gata sa mă înghită
Te auzeam strigând după ajutor,
Dar eu nu mai puteam fi salvarea ta
Eu sau tu,
Lupta cea grea.
Am ars în tornada de suferință
Devenind un foc mistuitor
Nu mai puteam fi salvarea ta
Am ars și m-am făcut scrum
Sub țipetele tale asurzitoare
Și am renăscut din ele
Eram și apa și foc,
Eram haos și eram calm,
În timp ce tu te-ai prefăcut în ecou
Pentru urechile celei care
Flacăra ți-a stins
Între degetele ei subțiri și calde.
CITEȘTI
O altfel de eu
Poetry"Caută-mă acolo unde nimeni nu mă găsește Ascultă-mă chiar și atunci când nu vorbesc Fă-mă să văd când am ochii închiși Fă-mă să simt, dar fără să mă atingi" •Poza de copertă nu îmi aparține, este de pe Pinterest
