Descoperind-o pe Sage

Capitolul 32

Thomas

Domnul Reed și cu mine am stat afară și am discutat câteva lucruri, în mare parte legate de afaceri, dar până acum nu a menționat nimic despre inițierea noastră în afaceri.  Știam sigur că cina a mers bine, iar afacerile Cross nu au fost niciodată implicate în niciun scandal.

— Ei bine, Thomas, se face târziu, şi ar trebui să plecăm, Paul a spus, întorcându-se spre mine.

Eram sigur că vom primi un răspuns despre o afacere, dar poate nu încă? 

— Cred că lucrul cu dumneavoastră ar putea fi o idee înțeleaptă, așa că aștept cu nerăbdare să ne întâlnim din nou și să vin cu o înțelegere și un plan, a adăugat el.

— Este uimitor și mulțumesc. Suntem la fel de încântați să lucrăm cu tine și soția ta, am răspuns eu zâmbind.

Am făcut-o. Am încheiat o înțelegere. 

— Desigur, domnule Reed, am dat din cap.

— Poate că în viitor am putea chiar să intrăm în linia de pantofi. Dar, deocamdată, ne vom concentra pe haine, a adăugat Paul, ridicând din umeri.

Exact asta speram. L-am condus înapoi înăuntru și le-am văzut pe Sage și Marisa ieșind din bucătărie, iar Marisa are în brațe poșeta și plăcinta în mâna dreaptă, în timp ce își lega brațul liber de cel al lui Paul și ne urmărește până la ușa din față.  Când cei doi nu se uita, am aruncat o privire la Sage și i-am arătat două degete mari în sus, făcând-o să zâmbească.

— A fost minunat să vă cunosc, a spus Sage, cu mâna pe talia mea în timp ce este lipită de partea mea. 

— Voi doi ați fost niște gazde minunate și, din nou, mâncarea a fost delicioasă, a răspuns domnul Reed, ținând mâna Marisei în a lui.

— Mulţumim mult, am răspuns eu, uitându-mă la Sage pentru o clipă.

— Poate data viitoare, va fi la noi, a spus Marisa, urcând în mașină după ce Paul i-a deschis ușa.

— Așteptăm cu nerăbdare. Conduceți în siguranță, a răspuns Sage, făcându-le semn cu mâna liberă.

— Cu siguranță. Aveți grijă, am răspuns, făcând și eu cu mâna la rândul meu.

Am privit cum au plecat. În momentul în care au dispărut din vedere, ea și-a îndepărtat brațul din jurul meu, în timp ce al meu a stat până când am văzut o mașină mică, roșie, venind. Este Mia. Ea a parcat maşina, iar Vincent a ieşit şi a luat-o pe Alyssa din spate.

— Bună seara, spune Vincent, ţinând-o de Alyssa.

— Bună, Vincent, l-am salutat, încercând să fiu amabil, dar privirea pe care mi-a aruncat a arătat clar că nu simte același lucru față de mine. 

Am luat-o pe Alyssa când mi-a dat fiica și am ținut-o strâns în brațe.

— Cum a fost? a întrebat Mia, uitându-se la Sage, apoi la mine. 

M-am uitat la Sage și apoi la sora ei mai mare.

— A mers grozav.

— Mă bucur să aud asta, a răspuns ea zâmbind. Îmi pare atât de rău, însă suntem amândoi obosiți și vrem să mergem acasă, așa că vă dorim o noapte liniștită, a spus apoi Mia cu o privire de iertare.

Având în vedere tot ce a făcu ea pentru noi, este  de înțeles.

— Mulţumesc pentru tot, a răspuns Sage, ţinându-se de geanta cu prințese a Alyssei.

— Apreciem mult gestul vostru, am spus și eu la rândul meu, în timp ce îi privesc cum se îndreptă spre  mașină.