Capitolul 17

132 6 0
                                    

Koco a rămas nemișcat o vreme. Brown nu ieşise încă din dormitor. Așa că stătea întins în același loc, fără a se simți foarte confortabil.

Febra lui a persistat. Koco rămase întins acolo până când ochii lui au început să fluture din nou.

Buzz Buzz!!!

Deodată, sunetul bâzâit l-a tresărit pe Koco când a auzit sunetul vibrator pe masa de sticlă de lângă locul unde stătea întins, făcându-l să deschidă ochii pentru a căuta sursa sunetului, dar a trebuit să se încruntă când a văzut că era telefonul mobil al lui Brown.

-Nu a oprit complet sunetul? a murmurat Koco cu o voce slabă înainte de a întinde mâna și a apuca telefonul mobil al lui Brown pentru a se uita.

... Toffee...

Koco a încremenit pentru un moment când a văzut că este un număr de la femeie familiarizată cu Brown. Koco simțea că fața lui se încinge. Simțea că inima îi șuieră ciudat și iese fum fierbinte din urechi. A stat nemișcat, dezbătând dacă să răspundă la apel în loc de Brown sau nu. Fata încă îl suna pe Brown. Dar Koco a decis să-l pună pe canapea. Nu voia să se încurce cu treburile lui Brown.

Deși lui Brown îi place să se încurce cu treburile lui. De asemenea, Koco nu a vrut să audă sau să știe ce va spune fata sau să facă o întâlnire cu Brown, așa că s-a întors cu fața spre canapea și apoi a acoperit pătura cu ochii închiși până când linia se întrerupe de la sine. Koco a rămas nemișcat așa o vreme când Brown a ieșit din dormitor.

-O să dormi din nou? Încearcă doar să stai treaz sau nu vei putea dormi în noaptea asta, a spus Brown, dar Koco nu a răspuns. Dar curând și-a ridicat ușor sprâncenele când și-a dat seama că telefonul său mobil nu mai era inlocul in care îl lăsase.

Buzz .. Buzz!!!

Din nou vine un apel. Koco a auzit și vibrația telefonului mobil. Brown o ridică și se uită la el înainte de a se întoarce să se uite la Koco care zăcea nemișcat. Brown a apăsat apoi să răspundă la apelul fetei și s-a așezat pe canapea vorbind.

-Ce e, Toffee? Îi spuse Brown fetei, făcându-l pe Koco să strângă strâns pătura. Chiar dacă avea ochii închiși, dar Coco nu dormise încă. L-a auzit pe Brown vorbind la telefonul mobil.

-Hm, tocmai m-am întors în după-amiaza asta. Ce sa întâmplat? întrebă Brown înapoi. Koco se întoarse cu spatele spre Brown și apoi deschise ochii. Ambele sprâncene i se încruntară.

-Nu pot să merg. Nu este convenabil. Să avem o șansă alta data.. um... Bine. Hai să vorbim mai târziu...Pa, a spus Brown și a închis. Înainte de a se așeza și de a privi spatele lui Koco cu ochii nemișcați.

-Unde trebuie să mergi? Întrebă Koco răgușit.

-De ce? întrebă Brown înapoi.

-Nimic, te pun să mă duci acasă, a răspuns Koco fără să se uite la Brown. Brown a răsuflat uşurat înainte să se coboare de pe canapea şi să se aşeze în spatele lui Coco. Apoi s-a întins între canapea și Coco, făcându-l să înainteze puțin mai mult pentru a crea suficient spațiu pentru Brown.

Brown și-a cuprins brațul în jurul lui și cealaltă mână s-a sprijinit pentru a-și ridica capul. Se uită la fața lui Koco cu un zâmbet ușor.

-Unde să mă duc când nu te simți bine, a spus el. Desi la făcut pe Coco să se simtă puțin mai bine. Dar nu a făcut să dispară senzația de arsură din inima lui.

Dragoste cu năbădăi 💜Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum