Rămâi Persoana Mea Preferată

Capitolul 11

A N A Y A

Eram în camera mea, pregătindu-mă pentru prima seară de secretară, nu că ar fi contat dar totuși. Eram secretară, de mâine, azi aveam doar să mă distrez.

Așez rochia mai bine pe corpul meu, era fixă pe mine, prea mulată pentru mine. Las gândurile deoparte, îmi iau gentuța ușor pe umăr, încalț pantofii negrii și ies din cameră, gata de toate prostiile unui mitocan nesuferit. Nu îl voi lăsa să îmi strice seara și să mă calce pe nervi.

Ajung în sufragerie, unde erau toți, își întorc toți privirea către mine mai puțin Adela ce era atentă în telefon, vorbind probabil cu acel bărbat nou-cunoscut.

Calista, îmi arunca priviri mult prea insistente, știam că își dorea această rochie dar eu aveam mult mai multă nevoie. Era perfectă această rochie iar pentru mine era prima, ea avea probabil prea multe de genul. Amândouă eram diferite una de cealaltă, eram genul sport iar ea cea elegantă.

—  Pleci undeva?

Las gândurile deoparte când o voce ușor răguşită se face auzită.

Îl aud pe Theon.

—  Da.

Mătușa mea, cu un zâmbet tandru ridică privirea către mine, se apropie cu drag, mâinile ei calde mă înconjoară într-o îmbrățișare maternă.

—  Ai grijă, draga mea. Îmi spune la ureche într-o șoaptă.

Aprob în tăcere.

Știam cât de mult ține la mine însă ea îmi arăta ori de câte ori avea ocazia, lipsa de părinți m-a doborât groaznic în viață, datorită ei nu mă aflu acum la zeci de metri sub pământ.

—  Îmbrățișare de familie!

Îl aud pe Leander strigând, se aruncă în îmbrățișarea dintre mine și Adela. Palma lui îmi strânge ușor șoldul, parfumul lui bărbătesc îmi inudă nările, mă retrag imediat ce simt că e prea mult.

Un claxon de mașină se aude de afară, asta însemna că Ajax a venit după mine.

— Trebuie să plec.

Ies din casă uitându-mă în față, mașina neagră era în fața porții. Mă gândeam dacă să dau înapoi sau să merg înainte cu această alegere, mă așteptau multe nenorociri dacă mergeam la acea petrecere alături de Dawson. Și nu numai asta.

O bătaie în geam mă face să tresar speriată, Theon pare să îmi spună ceva dar nu îl aud, dau ochii peste cap văzându-l cum încerca să îmi spună ceva dar nu îl înțelegeam nicicum.

Ajung lângă mașină și mă urc pe bancheta din spate, Ajax era la volan cu o pereche de ochelari fumurii negrii, era ciudat că îi purta noaptea.

— Sunteți gata? Mă întreabă uitându-se în față.

— Da.

În acel moment mașina începu' să pornească.

Nu după mult timp observ o clădire imensă, bodyguarzi la intrare, câțiva oameni lângă și fata ce era geloasă că eram aproape de Dawson se afla și ea acolo.

Mașina se oprește iar Ajax îmi deschide ușa, cobor și mă uit la ce se afla în fața mea dar nu prea mult.

— Urmează-mă și încearcă să nu te pierzi. Îmi spune într-un fel în șoaptă apropiat de mine. Își aranjează ochelarii și o ia înainte.

Mă uit pentru o secundă în spatele meu apoi îl urmez, până să mă oprească un bodyguard de la intrare.

— Cardul la control.

Ce card?

Îmi spune unul din cei patru, Ajax se oprește auzind, mă uit nedumerită la bărbatul din fața mea.

— Nu vrei ca domnul Dawson să se supere că îi strici seara secretarei. Spune Ajax, acesta doar aprobă și îmi face loc să intru.

Intru după el, era multă lume iar acum înțelegeam de ce mi-a spus să fiu cu ochii pe el și să nu îl pierd din priviri, în același timp îl căutam din priviri pe bărbatul ce m-a invitat aici.

Niciunde.

Intrăm într-o încăpere unde mirosul era unul diferit cel de adineauri, fumul de țigară cu un miros de mentă și unul bărbătesc îmi inuda nările. Bărbați peste tot, doar cinci femei și..Dawson.

Era cu spatele dar eram sigură că el era.

Ceva greu și ceva ce mă zgârie simt pe picioare, un pui de leu sărise la picioarele mele.

Mă uit atentă la el în timp ce dădea să mă muște, câteva zgârieturi mici le simțeam pe picior, mă aplec spre el pentru a-l lua fiindcă îmi lăsa semne.