Rămâi Persoana Mea Preferată

Capitolul 24

D A W S O N

Odată ce am ajuns în casă, o privesc pe Anaya analizând starea ei, nu era tocmai una bună. Se sprijină de mine ca să se mențină pe picioare, mă excita al naibii de rău însă ei nu îi făcea bine.

Probabil hainele ude nu îi făceau bine în momentul ăsta, părul ei lung și ud îmi atrage atenția, tremura.

Am întins mâna să aprind lumina, dar Anaya m-a oprit, murmurând cu voce slabă că e mai bine să rămână întuneric. Am lăsat deoparte gândurile mele și am încercat să mă concentrez pe ea.

Îi simțeam tremurul fin prin brațul care se sprijinea de mine, așa că am decis să fac ceva.

— Trebuie să te schimbi, îi șoptesc. Hainele ude nu te ajută.

Ea m-a privit cu ochii săi întunecați și a dat din cap. Fără să mai aștept un răspuns, am început să o conduc spre dormitor.

Îi simțeam respirația neregulată și bătaia inimii rapide. Oare era de la frig sau de la altceva?

Ajunși în dormitorul ei, am aprins o lampă mică de pe noptieră, înțelegând că nu voia multă lumină.

Anaya s-a așezat pe marginea patului, iar eu am mers direct la la trolerul de pe celălalt capăt al patului, căutând ceva uscat de îmbrăcat. I-am găsit un tricou și o pereche de pantaloni de trening, apoi m-am întors la ea.

— Poți să te schimbi singură sau vrei să te ajut? am întrebat, încercând să par calm, deși inima îmi bătea nebunește în piept.

Ea m-a privit pentru o clipă în ochi, coborând spre buze. Își mușcă buza inferioară, iar un fior de dorință mă străbătu din cap până în picioare. Însă răspunsul ei nu a fost tocmai unul plăcut.

— Mă descurc, pleacă. A spus ea ferm, evitându-mi privirea.

M-am oprit, surprins de tonul ei, dar am încuviințat ușor din cap. Îmi dădeam seama că are nevoie de spațiu și faptul că am profitat de virginitatea ei ca să îi ofer mult prea multă durere, pentru că m-a provocat, mă face să regret.

— În regulă. I-am spus cu voce blândă, încercând să ascund dezamăgirea care mă cuprinsese.

Am ieșit din dormitor, închizând ușa în urma mea. M-am așezat pe canapeaua din living, încercând să îmi pun ordine în gânduri.

Aveam nevoie să beau ceva tare să uit de toate astea, să o pot șterge din mintea mea măcar pentru câteva ore. Dar nu pot, inima o cere pe ea.

În acel moment, am simțit telefonul vibrând în buzunar. Am scos dispozitivul și am văzut numele lui Hassen, el nu mă sună decât doar pentru urgențe.

Răspund imediat, curios de ce s-a întâmplat.

— Unde ești? Mă întreabă imediat ce am răspuns la apel.

— La cabană, i-am răspuns. Ce s-a întâmplat?

— Dexter, o să vină după Anaya. Mă anunță cu o frică pe care o simt imediat în vocea lui.

— Anaya nu pleacă, răspund fără să mă gândesc. Cum ai aflat?

— Ne-a trimis un mesaj, printr-un plic, dacă nu i-o dăm lui o să avem probleme mari. Spuse Hassen, vocea lui încărcată de tensiune.

—...și a mai confirmat faptul că pe el nu îi poți manipula cu plecarea, Anayei.

— Jur că îi zbor creierii! Am strigat, simțind furia clocotindu-mi în vene.