Soarele a răsărit și astăzi (Sensses)

18. Țipă!

          Victoria
          Prezent

          Am ieșit val-vârtej din clădirea circulara și am pornit prin resort fara nici o directie. Habar n-aveam ce naiba se întâmplase cu mine acolo și de ce îl lăsasem pe Miles să mă scoată din sărite, dar oricare ar fi fost planul psihopatului, câstigase! Îmi promisesem ca n-o să-i mai ofer satisfacția de a-i pune pe tava o reacție și-mi aruncasem promisiunea pe geam la prima încercare. Eram patetica!
          Ești o proasta, Victoria, mi-am zis. Ești o proasta și el se joaca cu tine exact cum se joaca pisica cu șoarecele înainte să-l mănânce. Ești o proasta și Miles Mackenzie Warner e un jucator care o să te facă una cu pământul. Nici macar n-o să știi ce te-a lovit când o să termine cu tine si el nici macar n-o sa transpire in proces.
Dar oare o să mai fiu întreaga când o să termine cu mine? Oare o să mai rămână ceva din mine, cea adevarata, pe parcursul jocului asta, oricare ar fi el?
Înainte să-mi dau seama încotro mă îndrept, m-am trezit la ușa apartamentului mamei. Nu mai trecuse pe aici de săptămâni întregi si abia dacă o văzusem prin resort, dar încă era apartamentul ei și al lui Luke. Am deschis ușa cu cartela de acces pe care o aveam de ani întregi și am intrat sovaind.
De ce venisem aici? De ce picioarele mă purtasera exact în locul ăla în care nici macar n-ar fi trebuit să fiu? Poate i se întâmplase ceva și aveam un soi ciudat de premoniție. Poate era momentul sa iau taurul de coarne. Mi-am scos telefonul și am apelat-o.
Apelul s-a închis automat când mama nu a răspuns la telefon nici la al șaptelea apel.
M-am asezat pe un fotoliu din camera de zi și mi-am prins capul în mâini. Totul era anapoda, cu mama, cu Luke, cu Miles, cu toată viața mea data peste cap.
Un minut mai tarziu, când ușa de la intrare s-a deschis la perete, n-a trebuit să ridic ochii ca să știu cine venise după mine. Nu, a trebuit doar să-i închid și să simt energia care-mi zvâcnea prin vene numai și numai în preajma lui, de parca era un magnet uriaș căruia nu reușeam să-i rezist. Era îngrozitor de frustrant.
-Ce vrei, Miles? Am întrebat fara să deschid ochii. N-am chef de o noua runda în clipa asta.
-De când? A pufnit arogant. Pari mereu gata să-mi sari la beregata. Ce s-a schimbat în ultimele cinci minute?
          Am ridicat din umeri, incercand să par nepasatoare, dar adevarul era puțin diferit. Vocea lui Miles și simpla lui prezenta în același spațiu cu mine îmi făceau ceva, îmi modificau ceva vital în chimia corpului. Poate era vorba doar despre hormoni si feromoni, dar existenta mea devenea mizera în preajma lui. Mă simteam ca un satelit inutil care orbitează prin beznă în jurul lui.
          -Ce se întâmpla, Victoria? Nu tipi la mine? Nu-mi amintești ca abia astepti să plec? Nu-mi spui ca-ti dai demisia? Sau faci toate astea doar cu spectatori? Asta e, de fapt? Încerci să impresionezi pe cineva?
          Mi-am ridicat brusc ochii spre el.
          -Să impresionez pe cineva? Pe cine aș putea să impresionez?
          Nici macar n-a avut decenta să para ca se gandeste la un răspuns, doar a spus printre dinti:
          -Poate pe Kieran? Dacă asta e intenția ta, să știi ca-ti iese de minune! Ce nu știi însă e ca idiotul ăla ar saliva și la o comoda dacă i-ar face cu ochiul.
          Nu eram sigura dacă era o jignire sau un compliment și nici dacă ar trebui să rad sau să mă enervez, așa ca am preferat să nu fac nici una, nici alta. Doar m-am holbat la el aproape un minut, fara să clipesc. Vorbea serios? Și mai mult decât atât, chiar credea ca are vreun drept să-mi spună asta?
          -Și te deranjează? Am întrebat sprijinindu-mi spatele de fotoliu, incercand sa par relaxata. Nu ca ar fi treaba ta, dar dacă incerc să-l impresionez pe Kieran, te deranjează?
          Nu s-a obosit să-mi răspundă, doar s-a uitat la mine fix, fara să clipească, de parca încerca să-mi transmită ceva telepatic. Sincer, era cazul să învețe naibii să folosească cuvintele, pentru ca începeam să mă satur să citesc printre rânduri.
          Așa ca am decis să-i dau un mic imbold.
         -Crezi ca i-ar păsa ca m-am culcat cu Aris? Am întrebat gânditoare. Adică, am înteles ca voi doi sunteți prieteni, dar e prieten la fel de bun și cu Aris? Împart lucruri, de obicei?
          Maxilarul i s-a încleștat și pumnii i s-au strâns pe langa corp. Atunci am simțit, pentru prima data în viață, expresia "a te ucide cu privirea". Mi s-a zburlit pielea pe tot corpul.
          -Nu te apropia de Kieran, mi-a spus printre dinti, facand un pas spre mine. Și mai important, nu-l lasa pe Kieran să se apropie de tine, a continuat apropiindu-se încă un pas.
          Am ranjit.
          -Vai, domnule Warner, daca n-aș știi mai bine, aș crede ca ești gelos.
          -Încetează să spui tuturor ca te-ai culcat cu Aris! M-a atentionat, neluând în seama ironia mea și a mai făcut un pas spre mine.
          -De ce? E cumva o minciuna?
          Încă un pas.
          Mă simteam încolțită, așa ca am acționat din instinct.
          Am ridicat piciorul și l-am proptit în el. Voiam să-l țin pe loc, dar n-am calculat inaltimea lui în raport cu lungimea piciorului meu și unghiul la care îl puteam ridica din pozitia aceea. Așa am nimerit cu talpa adidasului pe prohapul pantalonilor lui.
          Am privit amandoi locul în același timp. Apoi el a spus:
          -E a doua oară in jumatate de ora când îmi ameninți boasele la propriu. Încerci să-mi transmiți ceva?
          -Altceva in afara de ceea ce e evident la o amenintare? Am întrebat, clipind nevinovata.
          M-a prins de glezna și mi-a tras piciorul în lateral. Am încercat să raman imună în fata lui dar, Doamne, era grețos de sexy când se uita la mine de parca plănuia să mă rupa în doua. O parte mica, masochistă și complet inutilă din mine chiar spera să o facă.
          Și-a înclinat capul în lateral, privindu-mă ca pe o ecuație cu necunoscute.
          -Crezi ca ești amuzanta, Victoria?
          -Dacă voiam să te fac să razi, îți spuneam un banc. Da-mi drumul!
          Am încercat, fara nici un rezultat, să-mi trag piciorul. Ticalosul parca mă prinsese în menghina. I-am susținut privirea.
          -Da-mi drumul!
          -De ce mi te opui la fiecare pas?
          -Pentru ca nu sunt câinele tau!
          -Te excita să știi ca reusesti să-ti scoți șeful din sărite?
           Nu, dar mă excita felul în care se uita la mine.
          -Cum se face ca îți amintești ca ești șeful meu numai când îți convine tie, Miles?
          -Oh, fii serioasa, a hohotit sec. Nu dai doi bani pe numele meu de familie și pe pozitia mea în ierarhie.
          I-am susținut privirea încrâncenata. Avea perfecta dreptare, numai ca nu voiam să recunosc asta nici in ruptul capului.
          -Și asta îți ațâță orgoliul mare cât tot statul? L-am întrebat ranjind. Îți starneste complexe? Ai avut probleme cu mămica în copilărie, Miles?
          -E ciudat ca mă intrebi asta, Victoria, a chicotit psihopatul. Îmi amintesc ca tu erai cea care avea probleme. Probleme cu tăticul.
          Am scrasnit din dinti și mi-am smucit piciorul din mana lui. Am reușit să-mi eliberez glezna doar pentru ca el a vrut asta, eram perfect conștientă. Intr-o lupta dreapta, n-aveam nici o șansă în fata lui.
          -Ești un ticălos, am mormait incercand să trec pe langa el.
          N-a fost nevoit decât să pașească în lateral ca să-mi blocheze drumul.
          -Oh, deci dacă tu spui ceva, ești o femeie cu coloana vertebrală, dar dacă eu spun același lucru sunt ticălos? Mi se pare ca ești cam duplicitara, nu crezi?
          Am încercat să trec din nou pe langa el, fara nici un rezultat.
          -Lasă-mă în pace, Miles!
          -Nu, nu prea cred, am auzit înainte ca lumea să se răstoarne cu susul în jos.
          La figurat.
          Pentru ca am simțit ca-mi fuge pământul de sub picioare când mi-a prins fata în mâini și m-a sărutat. Am simțit ca iau foc, de parca cineva îmi turnase benzina în cap și Miles n-a trebuit decât să aprindă scânteia care să mă arunce în vapai.
          Nu era nimic drăguț sau blând sau macar gentil la felul în care și-a împins aproape forțat limba în gura mea, nici în felul în care si-a izbit corpul de al meu. Am suspinat și m-am agățat cu ambele mâini de bratele lui. Eram naucita din toate punctele de vedere și habar n-aveam ce se intampla cu mine.
          Asta nu înseamnă ca nu mă puteam bucura de moment, nici pe departe!
          I-am răspuns la sărut fara ezitare, pentru ca mintea mea nu reușea să prindă din urma acțiunea, dar corpul meu îi ținea piept cu îndârjire. Am gemut în gura lui când m-a strâns de fund și mi-am infasurat strans picioarele în jurul soldurilor sale când m-a ridicat. Îi simteam erecția intre coapse, mă apăsa exact în locul potrivit ca să îmi trimită fiori prin tot corpul.
          Nu știam unde voia să ajungă, dar eram mai mult decât curioasa să aflu. Mi-am tras capul pe spate. Miles și-a îngropat fata în decolteul meu. Atunci am realizat ca ne mișcam.
          -Unde mergem? Am reușit să mormai cu vocea răgușită și gatuita.
          -Să-ti rezolvam problemele cu tăticul.
          Pentru ca tot blestematul de univers era de partea lui, sunetul usii deschizându-se în spatele meu i-a pecetluit cuvintele.
          -Cum adică?
          M-a aruncat pe un pat. Pe patul mamei și-al lui Luke?
          -Ce crezi ca faci? Am întrebat impingandu-mă în coate.
          Fara să-mi răspundă, mi-a prins o glezna și mi-a scos adidasul. A procedat la fel și cu celălalt. Atunci am inteles ce încerca să facă.
          -Așa crezi ca-mi rezolv problemele cu tăticul? Culcându-mă cu tine în patul lui? Nu am genul ăla de probleme cu el, am hohotit incercand să-mi eliberez piciorul.
          Miles n-a făcut decât să-mi strângă glezna mai tare și să se uite la mine cu ochii goi pana m-am liniștit. Am inghitit în sec. Fiecare centimetru din corpul meu ardea și vibra de excitare, în timp ce ticalosul arata de parca era în mijlocul unei tranzacții de afaceri. Pana și vocea îi era calma și egala, atât de diferita de a mea.
          -Cine a zis ca ne-o tragem, Victoria?
          Mi-a eliberat piciorul doar ca să se aplece spre soldurile mele. Mi-a prins pantalonii și lenjeria, lăsându-mă pe mine să decid daca îmi ridic fundul de pe saltea și îl las să le scoată sau nu. În tot timpul asta m-a privit în ochi.
          Îmi tremurau mâinile și picioarele.
          Fa-o, îmi cereau ochii lui. Lasă-mă să-ti arat ce ti-am pregătit, îmi promiteau degetele sale pe pielea mea hipersensibilă.
          O să îți para rau, m-a avertizat vocea rațiunii. Toate astea or să se întoarcă împotriva ta.
          Și parca tot împotriva mea mi-am ridicat soldurile, lăsându-l pe Miles să-mi scoată hainele care au aterizat pe podea, langa incaltaminte. Am rămas doar în bustiera sport.
          -Ce...? Ah!
          M-a tras atât de brusc spre marginea patului, încat am căzut pe spate și aproape mi-am inghitit limba. Pana să mă dezmeticesc, a lui era deja în jurul clitorisului meu.
          -Fir-ar să fie! Am suspinat inchizand ochii o clipa, cu respirația întretăiată. Ce crezi ca faci?
          -Îmi iau niște garanții, a mormait fara să-și desprindă gura de mine.
          Habar n-aveam despre ce naiba vorbește dar nici ca putea sa-mi pese mai putin.
          Oare fusesem atât de excitată încat să-mi pierd capul sau aveam mințile împrăștiate pe pereți de fiecare data când bărbatul ăla era în aceeași camera cu mine? O întrebare buna, la care trebuia să mă gândesc alta data, când n-o să mă mai zgârie cu barba intre picioare.
          -Oh, Doamne! Am mormait strangand din dinti ca să-mi înnabus un țipat.
          Îsi mișca limba încet, mult prea încet, atât de încet încat voiam să mă urc pe pereți. Tremuram cum n-o mai făcusem niciodată. M-am ridicat pe coate, decisa să văd cu ochii mei fiecare secunda. M-am înfiorat din cap pana în picioare când i-am văzut parul ciufulit intre coapsele mele, pe care le ținea larg deschise în fata lui.
          -Acum patru ani ai spus ca n-o să ingenunchezi niciodată pentru mine, i-am amintit gafaind.
          Nu mi-a răspuns imediat. Nu, mai intai și-a folosit dinții ca să mă facă să tresar, apoi mi-a alinat durerea cu un sărut, după care și-a împins limba în mine, de parca eram ultima inghetata din lume.
          -Oh, Doamne! Am mormait, ca pe o rugăciune.
          -N-am îngenunchiat pentru tine, mi-a spus mușcându-mă ușor de coapsa. Am făcut-o pentru mine.
          Durerea m-a săgetat atât de brusc încat am țipat și m-am împins în saltea, incercand să mă indepartez de el. Îsi infipsese dinții în interiorul coapsei mele atât de adânc, încat aveam senzația ca o să rămână cu o bucata de carne în gura.
          -Miles! Am țipat prinzandu-l de par, inutil.
          A lins și sărutat locul care încă pulsa de durere. Am suspinat și tot corpul mi s-a cutremurat. Îmi dadusera lacrimile, vedeam în ceata, dar n-am ratat privirea pe care mi-a aruncat-o înainte de a-și afunda din nou gura intre picioarele mele.
          Nu era nimic convențional, romantic sau grijuliu în ceea ce făcea Miles cu gura. Nu, fiecare secunda, fiecare atingere, mușcătura și gest, totul era păcătos, decadent și arzător. Îl urmăream cu o ferocitate care abia dacă mă lasa să respir, din ce în ce mai aproape de orgasm.
          -Scuipa! Mi-a ordonat punându-și palma în fata mea.
          Se uita în ochii mei, în timp ce limba îi intra și îi ieșea din mine. I-am susținut privirea și am scuipat. Ranjetul arogant i s-a oglindit în ochi.
           Și-a îndreptat spatele și m-a plesnit intre picioare, făcându-mă să suier și să gem în același timp.
          -Ești complet dereglat! Am suierat printre dinti, în ciuda presiunii inumane care se aduna cu viteza luminii în abdomenul meu pe măsura ce el își mișca degetele blestemate în jurul clitorisului meu.
          -Nu știu care dintre noi e dereglat, a spus senin, impingandu-și brusc doua degetele lungi în mine.
          -Oh, Doamne, trage-mi-o! Am țipat, coatele mi-au cedat și m-am prăbușit pe saltea, cu steluțe dansatoare în fata ochilor.
          -Mă ocup de asta chiar acum, frumoaso, m-a asigurat ticalosul, de parca vorbisem cu el.
          Totul s-a intamplat atât de repede, încat aveam senzația ca fusesem luată pe sus de un uragan.
          Miles și-a asezat ferm palma pe abdomenul meu. Degetele i se mișcau neobosite, înăuntru și afara, din nou și din nou. Pana când nu s-au mai mișcat. Pana când și-a înfipt degetele adânc în mine și a început să le miste în interior. Pana când tot corpul mi-a fost cuprins de spasme atât de violente, încat a trebuit să se așeze cu cotul pe mine ca să mă tina pe loc.
          -Tipă! Mi-a ordonat gafaind.
          -Nu-mi... mai spune... ce să fac! Am țipat când cel mai devastator orgasm al secolului m-a aruncat în stratosfera.
          Am încercat să îl împing, pentru ca era mult prea mult, prea intens, aproape dureros, dar n-am avut nici o șansă. A rămas neclintit, continuând să-și miste mana aia afurisita de parca era un brat robotic.
          -Miles! Miles, oh, Doamne! Am suspinat agățându-mă de umărul lui cu ambele mâini.
          Ceva era în neregula cu mine, o știam al naibii de bine. Aveam impresia ca o să explodez, nu puteam să respir și mă simteam de parca tot corpul îmi paralizase sub asediu.
          -Nu mai pot! Am suspinat incercand sa il împing și n-am mai reușit să țin lacrimile sub control, pentru ca toate senzatiile alea ma copleșeau. Ah, fir-ar!
          -Ba poți! I-am auzit maraitul grav, răgușit.
          Ticalosul a avut dreptate. Chiar când credeam ca o să leșin și imaginea mi s-a întunecat în fata ochilor, am avut încă un orgasm. Mi-am strâns coapsele, prinzandu-i mana strâns intre ele și mi-am dat drumul cu degetele infipte în parul lui. Am țipat, așa cum îmi ceruse el.
          -Oh, la naiba, la naiba cu tine, Miles Mackenzie Warner!
          I-am auzit ca prin vis hohotele răgușite de ras. Eram atât de epuizata și stoarsă de vlaga, încat n-am putut nici macar să deschid ochii ca să mă uit urat la el, cu toate ca am încercat. N-aș fi putut să mă mișc in clipa aia nici dacă s-ar fi dezintegrat hotelul în jurul meu.
          Am auzit foșnete, am simțit salteaua lăsându-se sub greutatea lui Miles, dar n-am înteles ce face pana când nu l-am auzit suspinând.
          Nu! Doar nu...
          Nu, trebuie să văd asta!
          Mi-am deschis ochii brusc și am întors capul spre el. Stătea cu spatele la mine, dar nu-mi trebuia un prim plan ca să știu ce face. Pantalonii lăsați în jos pe solduri și mișcarea energica a mâinii erau mai mult decât grăitoare.
          Dintr-un motiv necunoscut, mi s-a uscat gura.
          -Te-ai decis să iei problema în propriile mâini? L-am întrebat și am constatat ca încă gafaiam.
          Încă îmi tremurau picioarele. Încă aveam muschii contractați. Și m-am urat puțin pentru ca fusese atât de incredibil.
           Era nedrept, știi? Miles avea totul. Avea un nume, o familie, o reputație. Era îngrozitor de superb si sexy, avea mai mulți bani decât ar fi putut să cheltuiască în următoarele zece vieți și era un zeu al sexului care-mi făcuse tot corpul praf, la nivel celular. De ce trebuia să fie atât de bun? De ce nu putea să fie mediocru?
          -Continua să vorbești, mi-a cerut printre dinții inclestati.
          -De ce? Te excita să te înjure cineva? Asta e un fetiș destul de ciudat, domnule Warner!
          Miles a marait, cu capul pe spate și ochii închiși. Am prins cearșaful în palme și l-am strâns. De ce naiba era atât de excitant? Nici macar nu vedeam mare lucru. Am inghitit în sec. Probabil aveam probleme mult mai grave decat credeam.
          -Aș fi putut să fac eu asta pentru tine, dacă ai fi fost mai drăguț, i-am spus privindu-i spatele de parca aș fi putut să văd prin el.
          -Nu sunt drăguț? M-a întrebat gafaind. Tocmai ti-am oferit doua orgasme!
          -Da, bine, asta a fost destul de drăguț, am recunoscut oftand, dar nu e suficient cât să mă facă să uit toate celelalte lucruri care nu-mi plac la tine. Nu ingenunchiez decât în fata bărbaților care îmi plac cu adevărat.
          -Da? Câți au fost?
          Vocea îi suna ca un marait animalic, de parca nu mai putea să tina fiara sub control. Era sexy ca naiba. Mana i se mișca din ce în ce mai repede. Eu mi-am strâns coapsele una de alta și aproape ca mi-am strecurat mana intre ele.
          Dumnezeule, era imposibil să fiu din nou excitată!
          -Oh, o mulțime, am mințit eu. Îmi place s-o fac, Miles. Îmi place puterea pe care o am când un bărbat e la mila mea.
          Miles a scos un sunet aspru, ceva intre marait și geamăt. Umerii i s-au încordat și pentru o clipa a părut ca îsi tine respirația, apoi a suspinat și a respirat din nou, gafaind.
          -Tu tocmai ti-ai dat drumul pe podeaua din camera mamei? Am întrebat stupefiata.
          Mi-a aruncat o privire peste umar. Avea ochii sticloși ca ai unui șarpe.
          -Ai făcut același lucru acum câteva minute.
          M-am încruntat. L-am urmărit cu privirea pana când a dispărut în baie, apoi m-am ridicat în capul oaselor. Nu avea logica ce spunea, eu nu...
          -Oh, Doamne, am soptit privind cu gura căscată imaginea din fata mea. 
          Cearșaful era ud acolo unde stătusem întinsa, chiar la marginea patului și pe parchet, la fel. Era ca și cum cineva aruncase un pahar cu apa pe jos și nimerise din greșeala marginea patului.
          Eu... eu făcusem asta?
          Ușa băii s-a deschis și privirea mea socata s-a mutat asupra lui Miles. S-a uitat de la mine la locul în care mă holbasem și apoi din nou la mine.
          -Cu plăcere, a pufnit, ca un cretin arogant. Ne vedem la ședința de după-amiaza, frumoaso.