Capitolul 63

12.8K 765 90
                                    


POV' Megan

Încă nu îmi vine să cred ce am făcut cu Harry în biroul lui. Am venit acolo doar ca să vorbim în legătură cu firmele noastre și noi, adică mai mult eu, am căzut din nou în plasa lui. Atunci când l-am văzut stând pe scaunul ăla închizând ochii, m-am simțit ca o adolescentă în călduri. Voiam doar îl fac să se simtă bine și am făcut-o de oaie. 

După ''escapada noastră amoroasă'' că astfel nu o pot numi, Harry m-a condus a acceptat să mă conducă până acasă. Mama și tata au plecat și asta era destul de bine. Nu voiam ca mama să facă din nou o scenă. Mi-a făcut una mie și nu mai voiam să risc alta. 

Leah a rămas din nou cu Maya și chiar îmi e milă de prietena mea. Eu o las să aibă grijă de fata mea, iar eu mă duc să mă... fut cu viitorul ''soț''. Aș spune că îmi urăsc viața. Da, o și iubesc dar și o urăsc în același timp. Viața e crudă câteodată nu?

Harry tot a insistat să vină în apartament ca să vorbească cu Leah și să îi ceară scuze. 

Am deschis ușa apartamentului dând de Leah ce plângea în brațele Mayei încercând să o liniștească.  Am aruncat geanta pe care o aveam unde am apucat și m-am dus lângă ea să o liniștesc. Ea a suspinat la pieptul și am strâns-o mai tare în brațe. Avea nevoie de mine, de mama ei.

- Scump-o, ce ai pățit? Am întrebat-o și am văzuto pe Maya făcându-mi semn că pleacă.

- Hally... a murmurat în părul meu.

M-am uitat la Harry încruntată. 

Harry s-a așezat lângă noi jos și a luat-o în brațe dar ea tot îl îmbrânci. Nu voia în brațele lui văd și asta mă neliniștea. 

- Te ulăsc! Ulăsc Harry mult! Ea țipa și dădea cu mânuțele ei mici în pieptul lui dar el nu simțea nimic. Îmi venea să râd la imaginea pe care o vedeam dar mi-am stăpânit râsul.

- Prințeso... Harry încearcă sa vorbească cu ea. Ai nevoi de o înghețată? Întrebă și mă bufni râsul. Clar nu se pricepe cum să liniștească un copil. 

- Nu vleau înghețată. Eu vleau pe tati. 

Am încetat să râd și am rămas acolo privind șocată și în gol la fel ca Harry. 

- Îl vrei pe tati? Am întrebat-o, vocea mea tremurând. Nu m-am gândit cum să îi spun cine e tatăl ei. 

- Da! Toată lumea ale un tată numai eu nu am. De ce? Vocea ei tremurândă a vorbit.

- Prințeso... eu sunt tati tău. Am venit să fiu alături de tine iubire. Eu sunt tatăl tău! Harry a vorbit și pot jura că am văzut niște lacrimi în ochii lui.

- Nu, tu nu ești tatăl meu. Nu... tu m-ai iglonat [A/N e ignorat, cred că v-ați dat seama] . Tații nu iglnoră copii. 

- Leah... am început dar m-a întrerupt. 

- Nu, nu, nu! Îl ulăsc pe Hally! El nu e tati meu. Tati meu e Lou. El a fost alătuli de mine nu el, a zis arătând cu degetul spre Harry și a plecat în camera ei fugind. Harry a vrut să meargă dupa ea, dar l-am oprit. 

- Las-o să se liniștească! E șocată. El a aprobat și s-a trântit pe canapeaua mâinile lui fiind acum în părul lui.

- Mă urăște! Fiica mea mă urăște!



A/N Am vrut să îl fac mai lung dar nu mă simt în stare. Am o stare de somnolență și nu mai pot scrie. Chiar nu mai pot. :( Sper să vă placă acest capitol. 

Întrebare: Credeți ca Leah îl va accepta pe Harry ca tatăl ei?

PS. VIBER e #4 în Fan Fiction, Dumnezeule! Vă mulțumesc! Vă iubesc, dar asta știți!

VIBERUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum