VIBER

Capitolul 134

Perspectiva lui Leah

Un an mai târziu

Mă priveam în oglindă şi zâmbeam de dimineaţă de când m-am trezit. Astăzi este o zi importantă pentru mine pe care nu o voi uita niciodată. Acum câteva luni, eu şi Nathan ne-am logodit, iar acum, în această zi minunată, ne căsătorim.

- Leah, Leah, Leah! Mama mă strigă şi cobor imediat speriată de tonul folosit de ea.

- Da? O întreb când ajung în dreptul ei şi o văd zâmbind şi ochii sclipindu-i.

- Te aşteaptă cineva, scumpo!  Îmi face cu ochiul şi îmi face semn să o urmez.

Mă uitam încruntată la ea şi mă gândeam de ce ar fi mama aşa fericită?  Ce se putea întâmpla? 

Am ajuns în sufragerie şi l-am văzut pe Nathan acolo, alături de tata si de Hayden. Am chiţăit fericită şi m-am dus repede în braţele lui şi l-am sărutat. Nu-l mai văzusem de o săptămână şi mi-a fost extrem de dor de el. 

- Iubito, mă sufoci! Îmi spune râzând şi îl strâng mai tare în braţe.

- Aşa îţi trebuie dacă pleci pentru o săptămână fără să mă anunţi, îi reproşez şi îl împing pe canapea făcând pe supărată.

- Acum mă sufoca, acum mă trânteşte pe canapea. Cine înţelege femeile oare? Îi arunc o privire supărată şi tace din gură.

- Unde ai fost? Îl întreb.

- Am avut treabă.

- Ce treabă? 

- O treabă...  nu îţi pot spune acum. Am avut ceva de pregătit. 

- Să te cred?

- Sunt iubitul tău, viitorul soț al tău, ar trebui să mă crezi, iubito!

- Viitorul soț... poftim? Îl întreb șocată și îl privesc cum se pune în genunchi și își scoate din buzunar o mică cutiuță roșie în formă de inimă.

- Leah Styles, vrei să fii soția mea?  Știu că e prea devreme pentru această întrebare, dar pur și simplu vreau să devii soția mea, mama copiilor noștri. Chiar și tatăl tău mi-a acceptat propunerea ca tu să îmi devii soție. Te iubesc enorm de mult. De când ne-am cunoscut, de când ti-am dăruit primul ursuleț și de când ti-am furat primul sărut. Accepți să fii soția mea? 

Îmi simțeam obrajii umezi din cauza lacrimilor și nu știam cum sa formulez o propoziție cât mai coerentă. Simțeam că dacă vorbesc, limba mi se încălcea și nu era de bine.

Ochii curioși a lui Nathan, dar și a părinților mei și a lui Hayden erau asupra mea. Mâinile îmi tremurau, iar lacrimile nici acum nu se mai opreau. Toți din camera așteptau răspunsul meu cu sufletul la gură.

- Da! Vreau sa fiu soția ta, Nathan! Te iubesc! Îi răspund într-un final, iar el îmi pune inelul pe deget.

După ce îmi pune inelul pe deget, mă ia în brațe și mă învârte fericit. I-am observat lacrimile din ochi și asta m-a făcut sa plâng mai tare. E un moment pe care nu mi l-am imaginat niciodată în viața mea.
Nu credeam ca o sa ajung în punctul acesta.  Ca o sa mă mărit cu băiatul care mi-a furat primul sărut, cu băiatul ăla mic, pe care tatăl meu nu îl plăcea, dar acum ca toate astea s-au întâmplat... îmi vine greu sa îmi imaginez.