Destiny

Capitolul 22

Plângeam în brațele Gemmei de mai bine de douăzeci de minute. Fratele meu este plecat în Arizona pentru trei zile, iar Gemma a fost nevoită să mă țină la ea.

-Ști scumpo, eu când am zis ce am zis nu mă refeream chiar așa. L-ai pus să aleagă între copil și treaba lui. Din ultima propoziție îmi pot da seama de nota de sarcasm.

-Gemma, m-a lăsat  singură în casă, însărcinată, de atâtea  ori. Nu mai vrea copilul asta, nu mă mai vrea.Gemma îmi ridică capul de pe picioarele, ștergându-mi lacrimile.

-Des, există o diferență între o persoană care te vrea și cineva care ar face orice pentru a te păstra. Ține minte asta. Așa cum sunt eu dintr-o bucată, pe de o parte îl înțeleg.

-Eu nu îl pot înțelege. Și la naiba îl cunosc de atâția ani.

-Uneori și eu am momente în care nu îl înțeleg pe fratele tău. Însă îi acord timp, cam până la cină. Ultimul lucru spus mă face să zâmbesc preț de câteva secunde. Vorbind de cină, ai mâncat ceva? Îmi trag nasul și dau negativ din cap. Dumnezeule femeie! Hai, încălțăte. Mâncăm în oraș. Mergem la "Deja vu".

Încerc să zâmbesc  făcându-i pe plac Gemmei, așa că mă duc în dormitorul celălalt  și mă îmbrac cât mai lejer posibil, încălțându-mi sandalele.

-Gemma, dar ne trebuie rezervare. Țip după ea imediat ce îmi amintesc.

-Nu atunci când unchiul tău a cumpărat restaurantul de la baba aia nebună. Începe și  râde iar eu chicotesc. Haide, am vorbit cu unchiul meu. Ne-a rezervat o masă. Ești  gata?

-Sigur, însă să ști, nu mă urc cu tine la volan. Poți naște chiar acolo.

-M-am ocupat și de asta. Am chemat un taxi. Acum haide, cred că este deja în față.

Bănuiesc că le-a pregatit pe toate. Întotdeauna pregătește lucrurile dinainte. Este tot timpul pregătită. Mereu o auzeam că vorbește despre unchiul ei, însă niciodată nu l-am văzut și o cunosc de atâția ani. Cine știe ce babalâc o fi, poate chiar mai arțăgos ca vechea patroană.

-Bună seara, ne întâmpină băiatul care se ocupă de rezervări. Numele?

-Gemma O'Conner.

-Da, pe aici vă rog.

Știai ca poți să vomiți și de la atâta respect și bune maniere? Ei bine nici eu nu am știut până să îi aud pe cei de aici. Ne conduce la o masă de lângă geam, dându-ne câte un meniu.

-Îmi e așa foame, aș mânca o vacă întreagă. Iar toate sună atât de bine.

-Știu ce zici. Pot să comand din fiecare? Mica mea glumă o face pe Gemma să înceapă să râdă.

-Cred că da, vine un răspuns din spatele meu. Mă intorc și văd un bărbat destul de înalt, la vreo douăzeci  și ceva de ani, maxim treicezi, brunet, ochii căprui.

-Chase, ce bine îmi pare să te văd. Gemma se ridică de la masă, sărutându-i ambii obraji. Destiny, acesta este unchiul meu, Chase. Chase, ea este buna mea prietenă Destiny.

-Îmi pare bine, întinde mâna iar eu fac la fel, însă spre surprinderea mea îmi sărută mâna. V-ați decis ce comandați?Îi face semn chelnerului să vină pentru a lua comanda.