Ospătarul: Îmi cer mii de scuze, n-am vrut!
Eu: Stați liniştit, nu-i vina dumneavoastră. Raul, eşti idiot ? *mă uit nervoasă la el*
Raul: N-am vrut, îmi pare rău.
Eu: Da, cu siguranță. Lasă-mă!
Raul: Hai cu mine.
Eu: Unde ? Ce mai vrei ?
Raul: Sara, Paula, haideți şi voi.
Oh.. merg după ăsta. Ajungem în față la un magazin de haine, ciudat.
Raul: Intră.
Eu: Ce doamne facem aici ?
Raul: Taci şi nu mai pune întrebări. Bună, caută te rog o cămaşă pentru domnişoara asta. *se uită spre mine* Cea mai drăguță cămaşă, te rog.
Eu: Ce faci ? *încep să roşesc şi fetele să râdă*
Raul: Îți cumpăr o cămaşă nouă. Uite, ia-o şi o probează.
Ies din cabina de probă cu o cămaşă albastră dantelată, mai mult decât drăguță. Toți "Waw, îți stă super! "
Eu: Nu o pot lua, e ok cu cămaşa, merg acasă şi mă schimb.
Raul: Cât costă ? *întreabă doamna şi nu mă bagă-n seamă ce-i spun*
Doamna: 89 de lei.
Raul: Poftim! *dă 90 de lei*
Doamna: Poftim restul!
Raul: Păstrează-l, mersi. Haideți!
Doamna: Ai grijă de el, nu mai găseşti unul ca el. *îmi spune încet doamna, eu îi zâmbesc*
Eu: De ce mi-ai cumpărat cămaşa ?
Raul: Pentru că ți-am stricat-o pe a ta. Şi dacă nu eşti de acord, ia-l ca pe un cadou.
Eu: Bine.. Mersi! Şi voi nu mai hliziți atâta, defapt nici eu nu mă pot abține. *încep să râd*
Mergem la Paula acasă.
Eu: Uu.. ce casă mare ai.
Paula: Şi a ta e aşa, taci. Merg cu Sara la bucătărie să aducem ceva de băut, tu rămâi aici cu Raul.
Eu: Ce ? Merg cu voi.
Sara, Paula: Nu!
Eu: Bine. *doamne ce se-nstrâmbă*
Raul: Îmi pare rău pentru cămaşă, nu vroiam.
Eu: Nu-i nimic, a trecut. Scuze că te-am făcut idiot.
Raul: Poți să te revanşezi.
Eu: Adică ?
Raul: Mă pupi şi uit.
Eu: Oh.. ştii ceva ? Merg la fete. Nu pricep de ce eşti aşa...
Raul: Aşa ?
Sara: Mergem imediat. *strigă din bucătărie*
Eu: Ştii ceva ? Eşti un..
Raul: Taci!
Eu: Nu vreau! Nu-mi spune tu mie ce să fac.
Raul: Taci odată!
Eu: Obligă-mă! *mă sărută*
Intră Paula...
