Eu: Ai să răceşti maimuțoi. *râd*
Ce ? Maimuțoi ? De unde am mai scos-o şi pe asta ?
Raul: Eu maimuțoi ? *râde*
Eu: Da. *încerc să par serioasă*
Raul: Te-ai gândit mult până s-o minți pe asta ?
Eu: Am zis şi eu ce mi-a venit.
Raul: Lui Raul îi place ce ți-a venit. *mă pupă pe față*
Eu: Şi dacă răceşti ?
Raul: Ai să ai tu grijă de mine.
Eu: Te-ai gândit mult ? Tu mai pus lângă tine.
Raul: Ce rea eşti. *îmi scoate limba*
Eu: Uite. *îi scot şi eu limba*
Chiar atunci mă sărută şi-mi muşcă limba..
Intră Nadia..
Nadia: Upss!
M-am şi tras de lângă Raul numai când am auzit-o.
Nadia: El e prietenul tău ?
Eu: Nu!
Nadia: Păi v-ați sărutat.
Merge Raul la ea..
Raul: Bună! Eu sunt Raul, amicul sororii tale.
Nadia: Amicii nu se sărută. *se uită la mine*
Eu: Posibil.
Raul: Şi dacă l-a amic îi place de sora ta ?
Nadia: Aşa mai merge. Apropo, eu sunt Nadia. *dă mâna politicos*
Eu: N-o să strigi în toată casa, nu ?
Nadia: Nu. *mă îmbrățişează şi pleacă*
Raul: E prietenoasă şi drăguță sora ta. Adică drăguță, frumoasă ca tine şi drăguță ca soră.
Eu: Da, când vrea.
Raul: Înțeleg.
Eu: Aham.. deci mă placi.
Raul: De parcă n-ai fi înțeles de la început.
Eu: Ba da.
Raul: Ai mai avut prieten în Spania ?
Eu: Da, doar unul.
Raul: Ok. *se întinde să mă sărute*
Eu: Stai acolo, vrei sa vină iar Nadia ?
Nadia: Deja am văzut, n-are nimic dacă mai văd odată.
Eu: Nadia!!
A şi coborât scările când am început să strig.
Eu: Vezi ?
Raul: Văd din naştere.
Eu: Maimuțoi! *îi scot limba*
Raul: No treci aici. *mă pune în poală la el şi mă sărută*
Eu: Ne, de data asta vrei să vină mama sau tata ?
Raul: Unul mic şi fug acasă.
Eu: Nu!
Raul: Te roog. *mă priveşte drăguț*
Eu: Bine.
Mă sărută timp de 1 minut şi apoi îl conduc până la uşă.
Nadia: Să mai vi pe la noi. *strigă din bucătărie*
Eu: Super, acum te şi place.
Raul: Se pare că da.
Eu: Hai fugi, pa.
