Sună telefonul..
Eu: Alo.
Paula: Ce faci ?
Eu: De abia ce m-am trezit.
Paula: Hai la mine, e şi Sara.
Eu: Pe ploaia asta ? Nu prea am chef.. şi oricum aproape e 18:00. Îmi fac temele să nu mai am mâine decât de învățat şi ieşim mâine.
Paula: Bine, e bine şi aşa. Ne vedem mâine, pa.
Eu: Pa.
Îmi iau din bucătărie preferații mei biscuiți şi mă aşez la birou să-mi fac temele.
Intră mama în cameră..
Mama: Ce faci ? Pregăteşte-te, mergem în oraş la un prieten de-a tatei.
Eu: Pe ploaia asta ? Trebuie să merg şi eu ?
Mama: Da, trebuie. Hai scumpo, oricum mergem cu maşina. Nu avem noi treabă cu ploaia.
Meh.. afară a mai încetat ploaia şi nu mai tună sau fulgeră, dar mi-e aşa lene.. Probabil de la vreme, în fine..
Mă îmbrac cum îmi vine la mână, o pereche de colanți negrii, tenişi albi cu ceva scris negru, o bluză după colanți, geacă, părul coadă şi fără nici un pic de machiaj.
Ajungem la acel prieten al tatei.. Ne deschide uşa un băiat:
Mama: Bună Paul!
Paul: Bună ziua doamna Patricia!
Patricia e mama, aşa o cheamă. Iar pe tata îl cheamă David.
Paul: Intrați vă rog, părinții sunt în sufragerie.
Intrăm în casa respectivă.. Totul arăta foarte frumos.. Lucruri scumpe, probabil sunt foarte bogați.
Ne aşezăm în sufragerie. Tata dă mâna cu un domn, cred că e prietenul lui şi tatăl băiatului. Apoi o sărută pe nevasta domnului şi aceeaşi chestie face şi mama.
Tata: Ea e Nadia, fiica noastră mai mică. Iar ea e Tamara, fiica mai mare.
Dau mâna cu ei şi mă aşez înapoi pe canapea.
Doamna: Voi dacă vreți puteți să mergeți sus cu băiatul meu, Paul.
Eu: Hm.. oricum.
Paul: Haideți sus.
Nadia: Eu doresc să merg până la baie.
Îi arată Paul unde e baia şi apoi urc cu el sus, într-o cameră albastră.. cred că e camera lui. Ne aşezăm pe pat şi se apropie de mine...