Capitolul 10- Eroul meu

42 2 0
                                    

Eu: Ah.. Thomas.
Thomas: Da, eu sunt.
Eu: Ce faci ?
Thomas: Bine, bine.. tu ?
Eu: Păi nimic.. Mă conduci în clasă ?
Thomas: Sigur.
După câteva minute..
Eu: Mersi, mai vorbim.
Thomas: Oricând.
Yeey, am luat un 10 la fizică, prima notă. La cât e de sever proca mira-m-aş că am luat. Ies în curtea şcolii să le aştept pe fete. Vine cineva:
Ea: Ce faci prințeso ?
Eu: Bine, cine eşti ?
Ea: N-ai auzit de mine ? *râde malefic* Sunt perfecta şcolii.
Eu: Nimeni nu-i perfect, dar mă rog.. cum spui tu.
Ea: Pe mine mă cheamă Karina, tu eşti Tamara, aşa-i ?
Eu: Da.
Karina: O să ai de acum încolo multe probleme cu mine.
Eu: Ce ? *mă uit la ea de parcă ar fi nebună*
Paula: N-o băga în seamă, hai să mergem.
Karina: Bye drăguțo.
Eu: Cine-i asta ?
Paula: E "perfecta" şcolii. *o zice-n ghilimele* Se ia de toată lumea, stai să vezi fază tare.. Odată a căzut într-o baltă de noroi. *râdem cu lacrimi*
Eu: Săraca. Merg până la baie.
Paula: Ok, până atunci merg să văd unde e Sara.
Când ies din baie cineva îmi face piedică.. dar cineva mă şi salvează la căzătură..
Eu: Ra.. Raul..
Raul: Eşti bine ?
Eu: Da, mulțumesc!
Ne privim țintă în ochi timp de 1 minut, dă să mă sărute.. mă ridic brusc din brațele lui.
Eu: Eu trebuie să plec, mă aşteaptă ele.
Raul: Stai! *strigă şi mă trage de mână, practic corpurile noastre sau apropiat.
Eu: Ăă..
Raul: Ce ochi frumoşi ai.
Eu: Mulțumesc, de asemenea şi tu. De ce eşti atât de drăguț ?
Raul: Tu de ce eşti atât de frumoasă ? *roşesc*
Eu: Nu-mi dai drumul ? *râd*
Raul: De ce aş face asta ?
Eu: Poate mă strângi prea tare.
Raul: Sau poate minți tu. *râde*
Eu: Ba nu.
Raul: Ba da.
Eu: Ba nuu.
Raul: Ba daaaa.
Vine directoarea...

Bobocii ☆Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum