Capitolul 45- Vopsea (nu suntem normali)

28 1 0
                                    

După şcoală, eu cu fetele am plecat în parc, iar Raul s-a dus după Elisa. Elisa stă foarte aproape de şcoală, la un bloc din apropiere. Deci vine şi merge în fiecare zi pe jos. Acum Raul e dus după ea să-i toarne o vopsea în cap. Nu se duce câteva zile, oricât te-ai spăla, deci de data i-o fac bine. Sper să nu se mai lege de mine. La cine să ne pârască nu are la cine şi oricum n-o va face, îi e frică, mira-m-aş cum de are uneori curaj să facă rele.
După jumătate de oră vine Raul alergând..
Raul: Haideți repede acasă.
Alergăm toți spre casa mea..
Eu: De ce alergăm ?
Raul: I-am turnat vopseaua în cap şi a țipat în tot oraşul. M-au văzut ceva oameni şi am alergat spre voi.
Eu: Acum ce ne facem ?
Raul: Stați calme, nu ne zice la nimeni., n-are tupeu. Doar că a țipat şi oamenii normal că au venit spre mine când au văzut ce i-am făcut.
Sara: Lol. *râde*
Paula: Abia aştept s-o văd mâine. *râde*
Ajungem acasă..
Eu: Veniți puțin în casă ?
Raul: Nu, mergem şi noi acasă. Ne vedem mâine, pa.
Eu: Paa.
M-am aşezat în pat cu mama şi i-am povestit ce am pațit ieri şi de ce nu i-am vorbit. Apoi i-am povestit ce nebuneală de boboci am făcut azi..
Mama: Nu sunteți normali. *râde*
Eu: Ştiu. *râd şi eu*
Mama: Dar să ştii că nici nu prea e frumos să faceți din astea.
Eu: Ştiu, dar deja trebuia să-i fac ceva, n-o mai suport. Poate aşa încetează odată.
Mama: Bine, dar aveți grijă ce prostii faceți la şcoală. Şi cu vopseaua nu mai faceți niciodată ce ați făcut azi, bine ?
Eu: Bine, promit.
L-am sunat pe Raul, am vorbit aproape o oră, iar apoi m-am pus la nani.
În dimineața următoare m-am dus cu tata la şcoală, dacă tot avea drum pe lângă liceu.
Intru în liceu, o zăresc pe Elisa cu Sara, Paula şi Raul. Mă apropii de ei..

Bobocii ☆Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum