Legende si Mituri

Cosmarul

hei scumpilor, astazi ma simt super naspa, ma simt ca o pruna zbarcita, ca o stafida.. trist..stiu :(( m-am imbolnavit, si partea cea mai rea e aceea cand parintii nu te lasa sa stai acasa, asa ca astazi cu doua bete, am mers la 'inchisoare'..insa am dat peste cartile lui stroestefania si lui LeeAlexa, sunt super dragute si vi le recomand, si sa nu uit cartile lui GirlsMihaela, si acelea sunt super interesante.

Asaaa.. Voi cum va simtiti? Sper ca raceala nu va batut la usa si daca da, baricadati usile, luati usturoiul, luati crucile si ascundeti-va sub patura.

Asa.., sa trecem peste regulile de supravietuire si sa mergem la lucrusi mai putin serioase.

...hmm.. ce sa va spun.. a da.. mi-am amintit ceva super ciudat.. si vreau sa incep sa va povestesc.

Se facea ca ma aflam pe un hol intunecat.

-Unde sunt?

Si ca in orice film horror, m-am apucat si eu sa strig de nebuna daca este cineva. Si chiciti ce? Nu era nimeni, cel putin asa credeam. Asa ca am mai intrebat o data.(Ca si atunci cand esti intr-o padure si strigi de nebun ca sa te auda cineva, iar acel cineva nu mai apare, asa ca mai strigi o data, sa fi sigura)

-E cineva?

Chiar atunci aud pe cineva ca se apropie de mine, asa ca ma intorc, proasta alegere.

-Grozav! Scuzati-ma. Ma puteti ajut-t-t...aaaaaaaaaaaaaa

In urma mea era o creatura (altfel nu-i pot spune) ce lasa in urma ei o ceata deasa. Era inalt cu ochii stralucitori si rosii si complet negru.

Speriata am inceput sa strig si sa fug. Si cum ma uitam in urma, ma ceocnesc de o masa cu ustensile medicale si cad. Imi intorc capul sa ma asigur ca nu am fost prinsa insa sunt surprinsa de acea pocitanie cu fata mumificata. Aceasta rage puternic..

-Aaaaaaaaaaaaaa..

Si asa m-am trezit strigand in toiul noptii.

Nu-mi venea sa cred ca era doar un vis. Parea asa de real. Insa nu termin sa spun asa ca simt o durere cumplita. Mi-am privit palmele si ca sa vezi, era plina de zgarieturi si taieturi. Imi amintesc ca atunci cand am cazut, m-am taiat la un borcanas ce era asezat pe acea masa. Dar ceea ce nu intelegeam era cum de sunt ranita sin in realitate.

Trebuia sa vorbesc cu cineva. Aveam urgent nevoie de ajutor, era clar, dar nu stiam de la cine. Pana cand mi-am amintit de cineva, de la scoala, care ar da orice pentru o poveste/mister cu 'fantome'. Iar acea persoana era Ionut.

**

In urmatoarea zi le-am povestit ce am visat. Cum ca am fost urmarita de un fel de umbra intunecata si ca m-am trezit atunci cand eram pe cale sa ma manance. Dar cand m-am trezit am avut exact aceleasu vanatai pe care le-am capatat in vis.

Ionut: Lucrurile din vis au devenit realitate?

Adelina: Proasto. Probabil ai cazut jos din pat in timp ce dormeai.

Eu: Nu sunt chiar atat de zapacita! Iar acel cosmar a fost prea real ca sa fie doar un vis.

Imi era extrem de teama. Tremuram.

Ionut: Am destule povesti misterioase despre cosmaruri. Ma voi uita prin ele.

Ionut mi-a zambit, incercand sa-mi ridice morarul.

**

Ionut pov

Ma aflam pe un hol intunecos. O voce groasa se auzea din spatele meu. Cand m-am intors am zarit o umbra- monstru cu ochii stralucitori insetati dupa sange. Speriat am inceput sa alerg. Nu stiam daca voi scapa, insa ceea ce aveam in acel moment in minte era sa nu ma opresc din alergat. In cele din urma am luat coltul, si de la distanta am vazut un loc stralucitor, ceea ce putea insemna un singur lucru, acolo e iesirea mea.