*Perspectiva lui Marco
*după o săptămână*
Săptămânile acestea au fost foarte grele, Beatrice a avut accidentul, apoi Sisi. Am lipsit de la facultate trei săptămâni. Cam greu de recuperat, dar pentru ființă ce mi-a schimbat viața, as muta și munții din loc.
-Neata iubitule. Spune vocea firava ce îmi înconjura abdomenul cu brațul scos tocmai din gips. Piciorul mai avea de suferit o săptămână, dar va trece repede.
-Neata îngeraș. Răspund facand-o sa chicoteasca. Îmi place sa o alint în toate felurile posibile.
-Din nou la școală după atâta timp. Exclama fata de lângă mine strangandu-ma tot mai puternic în brațele ei mici și subțiri.
Coboram din pat și o ajut sa își îmbrace hainele pregătite.
-Nu crezi ca ești prea sexy cu fusta asta? Întreb privind obiectul de îmbrăcăminte ce mi se părea prea scurt. Îți acoperă doar jumătate din fund. Adaug punandu-mi o mana la gura.
-Și jumătate din coapse. Mă completează Beatrice râzând și imbracandu-si cămașă albastra.
-Iubito, spun prinzandu-i mijlocul, nu poți înțelege ca urăsc ca alte persoane sa se uite la tine? Plus ca te-ai găsit tu sa iti rupi piciorul și sa atragi mai multa atenție și sa trebuiască sa porti chestii care cică se cheamă fuste. Zic privind-o exasperat.
-Draga, de ce nu poți înțelege ca sunt doar a ta? Suntem împreună de doua luni, iubitule, nu as putea iubi pe cineva mai mult decât pe tine. Răspunde îngerașul din fata mea facandu-mi ziua perfecta.
O las sa își termine treburile femeiești și neimportante in timp ce îi pregătesc micul dejun.
Plecam spre școală. La intrare ne întâlnim cu ceilalți.
-Sisi!!! Țipă Beatrice de la vreo zece metri depărtare.
-Beaaaa. Striga și aceasta alergând spre iubita mea. Începe sa mărească pasul, deoarece nu putea alerga din cauza gipsului. Le privesc zâmbind și gandindu-ma la cât de apropiate erau cele doua, la iubirea ce si-o purtau, grija lor. Nu am mai văzut pe nimeni așa apropiat. Erau ca cerealele cu lapte sau pizza și ketchup-ul. Nu le puteai separa. Aveau nevoie una de alta și asta observai din celălalt capăt al lumii.
-Mergem? Întreabă Zayn când eram toți. II privesc și pe ceilalți care aproba dintr-o singura mișcare a capului. Un zâmbet tâmp îmi apare pe fata. Nu mă vedeam niciodată înconjurat de atatatia prieteni, nu mă vedeam alaturi de o fata perfecta ca Beatrice, niciodată nu îmi imaginasem o asemnea viata.
Intram pe holul scolii urmăriți de priviri din toate felurile.
-Iubito, ne vedem după ora, da? Spun sarutand-o pe creștet.
-Așa sa fie. Exclama aceasta intrând în clasa râzând cu Sisi și Lariss.
-Ce e în neregula cu fetele astea? Întreabă Noah amuzat.
-Doar ele știu. Răspund cu Zayn la unison.
Începem sa radem și ne îndreptăm spre ora de chimie. Ah. Urăsc chimia, chiar dacă cea dintre mine și Beatrice e atât de frumoasă.
-Bună dimineața elevi. Spune profesorul intinzandu-ne niște foi. Se pare ca ați revenit domnule Willson. Îmi zice acesta batandu-ma prietenește pe umăr.
Un chicot feminin și destul de familiar ce se aude din spatele clasei îmi atrage atenția. Îmi întorc privirea și o văd pe ea. Parul de un blond deschis, ochi căprui, corp de balerina, brațe subțiri și totuși lucrate, degete lungi. Mă privește zâmbind și îmi face cu ochiul.
CITEȘTI
Întâlnirea din Mall*IN CURS DE EDITARE*
Lãng mạnO simpla intalnire din mall, care nu era planuita, poate lega doua persoane mai mult decat e posibil? O simpla privire aruncata de cele doua una alteia, va fi de ajuns sa se indragosteasca pe moment? Intaplarea face sa se intalneasca si la aceeasi...