Capitolul 24

1.7K 106 1
                                    

*Perspectiva lui Beatrice.

Ajunsa în apartament le trezesc pe prietenele mele cu o cana mare de apa rece.

-Ce naiba? Se ridica Lariss speriata din pat.

-AM INTALNIRE CU MARCO! Tip eu imbratisandu-le și sărind ca un iepuraș.

-Ce?! Când? !

-În doua ore.

-Grabeste-te nu avem destul timp pentru pregătiri. Striga cele doua prietene la unison sărind ca arse de sub plapuma alba.

-OK. . Dar nu uitați. Eu sunt cea care merge la întâlnire, nu voi.

-Știam. Dar totuși, ce vrei sa spui prin asta?

-Ca nu am sa folosesc toată trusa de machiaj, nu am sa port tricou in loc de rochie și nici tocuri de 20 de cm.

-Haha. Hai ca ești tare. Du-te sa îți faci dus, căci doar pierdem timpul vorbind.

Las stropii de apa calzi sa mi se prelinga pe piele. După ce îmi spăl parul și corpul, ies din dus și mă spăl pe dinți și pe fata.

-În sfârșit. Spun cele doua prietene facandu-mi semn sa mă așez pe scaunul din fata măsuței de machiaj.

-O nu. Nu am sa port rochia aceea? Nu? Întreb speriata arătând spre o rochie neagra ce era întinsă pe pat, mult prea strâmtă și în același timp și scurta.

-Draga noastră prietena. Începe Sisi calm. CE DUMNEZEU NU ÎNȚELEGI CA MERGI LA O ÎNTÂLNIRE? ! Continua tot ea, dar țipând și gesticulând dramatic din mâini.

-Am înțeles absolut tot, mai puțin faptul ca trebuie sa port rochii așa mulate. Tu nu vezi ce grasa sunt?!

Minunatele mele prietene izbucnesc intr-un ras isteric. Înțelegeam ca nu am cel mai frumos corp din lume și ca nu eram nici cea mai slaba persoana de pe aici, dar ce era așa amuzant. Îmi dau cu mana pe fata crezând ca am ceva, dar în zadar, nu se opresc.

-Tu?! Grasa?! O doamne fato, ai stat în spital o luna și mâncai din an în Paște, sigur ai slăbit mai mult decât era necesar, plus ca faci prea mult sport și arăți ca un foto-model. Nu de alta, dar ți se văd coastele. Îmi răspunde Lariss. Chiar mi se vedeau coastele.

-Bine, bine. Acum haideti căci mai am doar o ora la dispoziție.

Mă așez pe scaun și le las pe cele doua sa își facă treaba. Îmi întind parul și îi dau puțin volum. Mă machiază destul de decent, puțin tuș, rimel, blush și un ruj roșu.

Îmbrac rochia neagra ce chiar era perfecta pentru mine, nu îmi aminteam de unde o aveam, dar trecem peste. Încalț perechea de platforme negre ce îmi era predestinata mine. Din fericire aveau doar vreo 12/13 cm.

-Ești gataa! !! Exclama Lariss și Sisi la unison aplaudând și holbandu-se la mine.

Mă privesc în oglinda imensa din garderoba și nu pot decât sa tac și sa îmi scanez ținută. Arătăm așa diferit. Nu înțeleg cum te poate schimba puțin machiaj și o rochie, dar sa spunem.

-Mulțumesc! Spun și le îmbrățișez.

Îmi înmânează un plic roșu, pentru telefon, chei și bani, iar apoi mă împing pana la ieșirea din scara.

-Sa ai grija și sa nu faceți prostii! Mă sfătuiește Sisi facandu-mi cu ochiul.

-Fi sigura!

-Sa ne suni dacă se întâmplă ceva. Apropo, Zayn și Noah vor fi aici pana ajungeți voi.

-Da, da. Răspund și ies pe ușa deja sătulă de toate avertismentele lor.

Ies pe ușa blocului și îi observ masina neagra în fata ușii. Mă opresc din mers când realizez ca era rezemat de portiera mașinii. Când privirile ni se întâlnesc, nu mă mai puteam mișcă,  în adevăratul sens al cuvântului. Picioarele mele nu mai vroiau sa se miște. Degeaba mă strofocam sa înaintez, căci simțeam ca sunt lipita de cimentul rece al scărilor.

-Wow. E singurul lucru pe care îl spune Marco analizandu-ma din cap pana în picioare.

Simțeam cum roșeață îmi urca în obraji. Iubitul meu mă privea din ce în ce mai intens, parcă vrând sa mă dezbrace din priviri. Un zâmbet larg îi apare pe fata atunci când ajunge în dreptul bustului. Ah, știam ca nu trebuia sa mă iau după ele și sa nu port lenjerie, cică se vede prin rochie, sa va mai duceți în răsăritul mamei voastre de prietene minunate.

-Mergem? Mă trezește Marco din reverie și il vad situat în fata mea cu mâinile pe talie.

-Um. Da. Răspund în cele din urma trecând pe lângă el și ajungând în fata portierei. Îmi deschide ușa, iar apoi ocolește mașină pana ajunge și el înăuntru.

O Doamne, ce gentleman. Unde am dat de el oare, unde? În mall tuto! Îmi răspunde superba conștiința.

-------------------------------------------------------------

Îmi cer scuze ca va las așa cu "ochii în soare" doar ca trebuie sa îmi vina o idee ca sa continui :(

Vă mulțumesc mult pentru vizualizari♥♥♥♥♥

Întâlnirea din Mall*IN CURS DE EDITARE*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum