Întâlnirea din Mall*IN CURS DE EDITARE*

Capitolul 3

-Bună frumoaso! Se aude o voce ragusita din stânga mea. Îmi întorc privirea și dau din nou de acei ochi negri.

-Mm. Bună. Spun eu puțin rusinata.

-Ce faci după ore?

-Am sa merg acasă și după la mall. Răspund eu chicotind.

-Și nu ai vrea sa vedem un film? Sau sa mergem la o cafenea? Așa ne-am cunoaște mai bine. Ce spui?

-Pai... așa sa fie. La 7 sunt gata. Ne vedem atunci.

-Sunt în fata casei la 7. Răspunde el zâmbind și dând sa plece.

-Cumva m-ai urmărit ieri și știi unde stau? Întreb eu râzând.

-Ce ratat sunt. Dacă ești drăguță vrei sa îmi dai numărul tau?

Facem schimb de numere de telefon și mă retrag.

La 7 mă văd cu Marco?! Ce naiba a fost în capul meu? Sunt complet nebuna.

*
În fiecare pauza mă intalneam cu Zayn, Marco și nelipsita Sisi. Am aflat ca și Zayn a invitat-o la o cafenea, dar pentru prima oară în viața mea speram sa nu avem aceeași "intalnire". Adică sa fie în același loc. De obicei când băieții aflau ca suntem prietene, făceau în așa fel sa ne vedem toți în același loc.

-Marco? Spun eu oprindu-i pe cei trei din mijlocul discuții lor aprinse. Despre ce era vorba nu aveam idee.

-Da? S-a întâmplat ceva? Întreabă el puțin îngrijorat.

-Putem vorbi doua secunde?

-Cine v-a oprit pana acum? Se amesteca Zayn.

-OK. Reformulez. Putem vorbi doua secunde singuri?!

-Sigur. Răspunde brunetul din fata mea.

-Ce este? Spune-mi doar ca nu te-ai răzgândit? ! Adaugă Marco pe un ton plin de speranță și cu o privire care te topește.

-Nu e nimic. Doar spune-mi ca nu o sa fie o întâlnire în patru. Răspund eu cu privirea spre podea.

-Ce?! Cum adică o întâlnire în patru?! Întreabă el confuz.

-Pai.. de fiecare data când cineva mă întreba pe mine și Sisi dacă vrem sa mergem la o " intalnire" se făcea în așa fel încât sa fim toți patru și de aceea niciodată nu ajungeam sa cunoaștem persoanele așa cum ne dorim. Răspund eu puțin trista. Poate o sa mă crezi puțin cam nesimțită față de prietena mea, dar te asigur ca și ea vrea același lucru. Adaug zâmbind strâmb.

-Doamne Beatrice. Spune el punandu-si mâinile pe umerii mei. Doar nu credeai ca eu și Zayn vrem sa va ducem în același loc. Nu?!

-Poate putin. Răspund și îi arunc un zâmbet dulce.

-Pot sa te întreb ceva?

-Sigur. Orice.

-Nu cred ca ti-ai dat seama, nu?

-De ce ar trebui sa îmi dau seama?! Îl întreb eu confuza dar în același timp speriata. Mă așteptam să îmi spună ca doar se plictiseau și ca au intrat în vorba cu noi ca sa le treacă plictiseala.
-Eu și Zayn suntem frați. Și nu am avut niciodată aceleași gusturi. Răspunde el chicotind.

-FRATI? ! tip eu și încep sa rad de mama focului. Tot holul se uita la mine și băiatul perfect din fata mea.

M-am tras de sub mâinile puternice și bine lucrate ale băiatului din fata mea și am pornit spre Sisi și Zayn care râdeau la rândul lor.