Mâna Destinului

Nu mă goni, plec eu

Hm...Se aude soneria.
Când deschid usa și când văd cine era îmi cade fata.
Eu: Ce mai vrei?
Eliot: Sa vorbim.
Eu: Păcat ca visele tale nu vor deveni realitate.
Eliot: Trebuie sa iti spun ceva chiar important. Da, am și eu...lucruri de spus.
Eu: Da am și eu lucruri de făcut. Sa iti închid usa.
Eliot: Nu face asta.
Eu: De ce? Vrei sa o trântesc! De acord!
Eliot: Wowowowowow! Calm! Vreau doar sa iti zic ceva.
Eu: Sper ca acest "Ceva" nu are prea multe cuvinte.
Eliot: E doar un cuvânt...
Eu: ÎMI IROSEȘTI TIMPUL OMULE!
Eliot: De ce ești așa rea?
Eu: MĂ CHEMI LA TINE ACASĂ CA SA ÎMI VORBEȘTI DESPRE FOSTUL MEU IUBIT!?
Eliot: CREDEAM CA-L VREI INAPOI!
Eu: TI-AM REPETAT DE 3 ORI MARI ȘI LATE CA NU VREAU SA-L MAI VĂD!
Eliot: EI BINE ȘTIU CÂND MINT FEMEILE!
Eu: Una la mana nu sunt o femeie. A doua la mana BA NU!
Eliot: Complicata mai ești.
Eu: *uitandu-mă atent la el* Ha! Încercai sa mă gonești, nu-i așa?
Eliot: Ce? Asta e absurd!
Eu: Absurd de adevărat!
Eliot: Ellis ești prea suparata ca sa putem vorbi civilizat!
Aveam o oală de ciorba care fierbea pe aragaz.
Eu: Vrei civilizație!? Îți dau eu civilizație! *turnându-i ciorba în cap*
Eliot: Ce vrei sa faaaaaaaaaaaaci!?!?!?! AAAAAHHHHH!!!! EEE FIEERRRBIINTTEEEE!!!
Apoi a ieșit afară și afară ningea.
Eu: Eliot STAI UN PIC! CIORBA ERA FIERBINTE ȘI AFARĂ NINGE VINO INAPOI SA TE ÎNCĂLZEȘTI! AI SA RĂCEȘTI!
Eliot: NICI MORT NU MAI VIN.
Eu eram foarte trista. Credeam ca totul e din vina mea. Eliot nu mai voia nici MORT sa mă vadă și eu pe Jerry îl omor dacă AUD măcar de el. Deci eram singura. Și când mama și tata au ajuns acasă...Am auzit cea mai dezamăgitoare veste...