Mâna Destinului

Irene

Ana m-a apucat strâns de mana și m-a dus sus. A trântit usa tare și mi-a dat drumul la mana.
Eu: AU! Fir-ar sa fie, Ana ce ai cu mine?
Ana: Cu cine vorbeai? *zambind*
Eu: *zambind* Cu un băiat Darwin, foarte drăguț care a vrut sa mă im...stai puți, după ce ca mi-ai făcut scandal în fata lui Darwin și după ce ca m-ai făcut de ras, acu' ce faci?
Ana: A, da. CE A FOST ÎN CAPUL TĂU!?
I-am povestit.
Ana: Naşpa...
Eu: Exact.
I-am spus și despre Darwin. Am stat cam 2 ore sau ceva. M-am uitat în telefon.
Eu: Vai de mine. E ora 12:00. Eu mă duc la Darwin.
Ana: Ok. Succes pa! *zambind*
Am coborât la banca. Spre surprinderea mea, Darwin era încă acolo. Dar cu o fata.
Eu: Îh...
Am ieșit serioasa din bloc și am decis sa mă plimb. Dar...
Darwin: ELLIS! BUNA! TE-AI ÎNTORS!
Mda m-am întors... I-am făcut cu mana și mi-am văzut de drum. Îmi plăcea puțin de tip dar acum nu mai conta nimic. Fata aia bruneta, înaltă, zvelta și frumoasa îmi stătea în cale.
Darwin: VINO INCOA'!
Pe bune!?
Am ridicat din umeri indiferenta și m-am îndreptat încetișor spre ei. Fata aia se uita urât la mine.
~Perspectiva lui Darwin~
Se pare ca am cam derutat-o cu Irene lângă mine.
Irene: Darwin, cine e fata aia?
Darwin: O fata.
Irene: *nervoasa* Cine. E???
Darwin: O fata din bloc care am cunoscut-o. Stai liniștită iubire. Nu te agita.
~Sfârșitul perspectivei~
Îl văd pe Mafio ca iese din bloc și o iau la fuga mâncând pământul.
~Darwin~
Ce nai...
Darwin: Ellis?
Irene: Știi și cum o cheamă!? Gata! Mi-a ajuns! Tu cunoști prea multe fete! Am terminat-o!
Darwin: Irene! Stai!
Of, doamne.
~Ellis~
Deja mă dor picioarele. M-am ascuns după un copac când Mafio nu se uita și el a fugit mai departe. AM SCĂPAT! Am alergat înapoi la banca și fata aia nu mai era acolo. M-am așezat lângă Darwin. Atunci am văzut fata indepartandu-se plangand.
Eu: Ăm...
Darwin: Era iubita mea care...mda.
Eu: Oh...Ok.
Darwin: Eu o sa plec. Ne mai vedem. Pa!
Eu: Pa!
M-am dus după fata. Îmi părea rău de ea.
Eu: Ești bine?
?: PLEACĂ! *plangand*
Eu: Vreau sa te ajut.
După vreo 10 minute în care mă înjură și plângea am convins-o sa stăm de vorba.
Eu: Cum te cheamă?
?: Irene. Pe tine?
Eu: Ellis. Ce ai pățit Irene?
Irene: Darwin mă înșeală.
Eu: N-am făcut nimic sa știi.
Irene: Nu tu. Vorbește mereu cu multe fete și a încercat sa se dea și la sora mea. Îl iubesc mult dar mi-e de ajuns. Nu m-am născut sa-l văd cum mă striga "iubire" și defapt e iubitul altora.
Eu: Înțeleg.
Ne-am cunoscut și era o fata chiar foarte draguta. Ok acum chiar nu mai aveam vreo șansă cu Darwin. Ea era distrusa și acum eram prietene. Ei bine, nu e singurul băiat din univers.
Irene a plecat acasă la ea, în blocul de lângă mine. Când am ajuns și eu sus, Ana plângea de rupea și Joe stătea melancolic pe canapea în sufragerie.
Eu: Alo? Mister Joe? Nu o auzi?
Joe: Ne-am despărțit.
Eu: Vai de mine...
Am aruncat geaca și am alergat la Ana.
Eu: Ana, ești bine?
Ana: NUUU... *plangand tare*
Eu: *imbratisand-o* O sa fie bine. Gata.
A continuat așa cam 20 de minute. Săracă de ea. Încă e trista dar măcar nu mai plânge în halul ăla.
Eram nervoasa rău pe Joe asta.
Eu: Alo nenea dar unde ne credem aici? În jungla? E o fata nu sor'ta prostule! Ca sa nu zic mai mult!
Joe: Ellis...
Eu: O, NU! NU MĂ LUA PE MINE CU "Ellis..." *strambandu-mă* AI IEȘIT AFARA ÎN SECUNDA DOI!
Si-a luat lucrurile și a plecat.
Joe: Vin mai incolo sa vorbim.
Eu: DA, DA VEZI SA NU!
Am ajutat-o pe Ana sa-și revină. Biata de ea. Nici măcar o zi nu a fost împreună cu Joe.
-Peste 3 ore-
CIOC CIOC
Eu: Mă duc eu.
Am deschis ușa.
Eu: Paa.
Am fostă trasa de mana afară din apartament.
Eu: Ce vrei obsedatu-le!?
Joe: Ellis, mie de tine îmi place.
Am rămas cu gura căscată.
Joe: Ești așa frumoasa și sincera și ai un nume așa frumos.
Eu: Sunt eu vara Anei dar în caz ca N-AI observat, sa știi ca nu suntem identice!
Joe: Nu la ea mă refer. *uitandu-se topit la mine*
Eu: Omule pleacă de aici nu vreau sa te văd.
Joe: Mă întorc.
Eu: Sper sa nu.
Joe: Îți trimit un sărut.
Eu: Vomit pe tine!
Joe: Mai vorbim pa!
Eu: Pa ne mai vedem niciodată!
Pfoai de mine. Ce naiba a fost asta.
M-am dat cu capul de pereți sa știu dacă n-am murit iar. Și sa speram ca vorbea cu usa.
Eu: AU!
Fir-ar...
Ana: Ellis, cine era?
Poștașul?
Naiba?
Un caine?
Mafio?
Bine nici chiar...
Darwin?
Irene?
Nici măcar nu o știe.
Alishia?
Ce sa-i zic acuma!?!?!?
Eu: A fost o greșeală. Un om de la FAN CURIER a venit din greșeală aici. A fost o eroare doar.
Ana: A, bine.
Hiu! Am scăpat basma curata!