capitolul 13

55 6 0
                                    

•Perspectiva lui Juliene•
Luck a plecat acum o oră,poate două?mă foiesc ca și cum nu mi-aș găsi locul.Defapt,chiar nu îl găsesc.Jumătatea lui Christian de pat este rece și goală și mă neliniștește plecare lui în trombă din cameră ca și cum o ghilotină cu numărătoare inversă i-ar sta agățată deasupra capului mai mai că îl spintecă dacă întârzie.Ce oameni normali de afaceri se întâlnesc la miezul nopții?Simt cum corpul îmi este traversat de un frison pentru ca mai apoi îngrijorarea să își facă din nou loc în pântece.Sunt moale și abia reușesc să mă întorc spre noptieră,iau IPodul lui Christian  și nu mă miră când ora 1:30 îmi râde în față.Decid să îmi iau căștile și să ascult ceva lent,măcar să stimulez venirea somnului.
Aleg melodia celor de la The Cab,Lovesick Fool care descrie destul de bine sentimentele care mă cutremură,mă țin pe marginea prăpastiei.
Where'd you go?
You said you'll never leave me
All alone, my heart is barely beating
Hm cred că a spus o replica asemănătoare când m-a dus în apartamentul său,iar eu șocată de cele întâmplate anterior am simțit goliciunea supremă când jumătatea s-a dezlipit de mine."Este în regulă.Mă duc să îți aduc puțin ceai și o pătură.Nu te voi lăsa singură."Și acum îi văd zâmbetul blând care l-a adus și pe al meu și m-a făcut să mă deschid precum un boboc în fața sa.Privirea sa care îmi mângâia constant chipul și pe lângă plânsul și sughițurile care mă apucaseră ceva îmi creștea temperatura și mă făcea să mă îmbujorez.Cum se întâmplă și acum,de altfel.Ochii săi mereu mă atrag în spirala firavă a unui univers fictiv care pune stăpânire asupra simțurilor mele și mi le declanșează,mărindu-le  puterea asupra mea până la refuz.Sub privirea sa întreaga primăvară își face loc în mine,caldă și timidă,puternică și totuși sensibilă în același timp,un amalgam de antiteze ce pot fi scurse prin trupul meu.Figuri de stil de o putere extraordinară.Fluturașii încep să se agite de-a dreptul frenetic și necontrolat în interiorul meu pornind un adevărat război pentru supraviețuirea ființei mele în fața iubirii copleșitoare emanată de acest bărbat.
I'm not the same
Now something went missing
There's a cage, it feels like a prison
Here, I'll stay until you come back home
Repeziciunea cu care face lucrurile la rugămintea mea sare conturul personalității sale.O fire calmă și mereu rațională,având mereu timp de gândit înainte de a lua decizia finală,Christian acționează în instanțe și impulsuri de moment atunci când rugămințile vin de la mine.Exact ca atunci când m-a salvat de pe scara blocului.
And my bed is half empty not half full
I'd rather live with broken bones
Then lay here all on my own like a lovesick fool
Și pe ultimele acorduri ale melodiei ceața somnului îmi împăienjenește privirea.Totuși cad într-un somn adânc pe acordurile dulci ale celor de la Nickelback,Far Away arătându-mi calea spre un somn liniștit,deocamdată.
I wanted
I wanted you to stay
'Cause I needed
I need to hear you say
That I love you
I have loved you all along
And I forgive you
For being away for far too long
So keep breathing
'Cause I'm not leaving you anymore
Believe it
Hold on to me and, never let me go
Keep breathing
'Cause I'm not leaving you anymore
Believe it
Hold on to me and, never let me go
Keep breathing
Hold on to me and, never let me go
Keep breathing
Hold on to me and, never let me go.
•Pespectiva lui Christian•
Simt cum oboseala își face loc prin toate colțurile care sunt încă într-un stadiu intermediar de a sta încordate sau să se înmoaie și să se relaxeze.Dar nu.Deja este ora 02:00 iar eu încă nu am ajuns înapoi la Juliene.Am plecat ca un prost,cu excitația și adrenalina care îmi străbătea trupul,iar tot sângele mi se adunase în micuțul prieten care acum mă face să strâng din dinți și să ameninț în stânga și-n dreapta pentru că nici măcar pentru o secundă nu m-a lăsat gândul de ea iar umflătura nu m-a ajutat deloc cu nervii.Cât tupeu pe capul lui!
Într-un sfârșit ajung înapoi în camera de hotel,dar ce văd acolo îmi usucă gâtul,dar îmi lasă gura apă.Juliene doarme,dar pot să jur că în fața mea stă un înger:îmbrăcată într-o pijama ca de mătase,albă,formată din două piese care îi îmbrățișează formele și curbele trupului,strângând în brațe cearșaful lenjeriei imaculate,cu părul său brunet împrăștiat pe perna moale.
Contrastul dintre pielea sa care pare mereu ușor mângâiată de razele soarelui și imaginea pe care o provoacă dau un impact vizual pe care picioarele mele aproape că nu pot să îl ducă și îl simt ca pe o biciure în timp ce îmi aduc aminte cum am lăsat-o.Picioarele sale sunt încurcate printre straturile lenjeriei,aproape stând în poziție de fetus.
Abia acum observ o cămășuță din același material ca și restul pieselor care se ițește de sub cearșaf,iar când mă apropii puțin mai mult observ și căștile care se ivesc din părul iubitei mele,iar undeva sub pieptul ei care are mișcări lente și calculate,semn că doarme profund,se obsevă colțurile iPod-ului meu.
Pentru faptul că a adormit pe el o să fie obiectul meu preferat.Naftalină scrie pe el.Norocul este de partea mea având în vedere că are perechea mea de căști cu izolare fonică.Și ale ei au,însă perechea care îi ating urechile sunt cele pentru alergat.Urăsc să îmi cadă în timp ce mă mișc.Mirosul ei de pudră îmi încântă nările cu delicatețe,umplându-mi plămânii cu dulceața ce o înconjoară
După ce trag puțin cearșaful de sub ea și o învelesc puțin mai bine,dau căldura mai tare și mă alătur ei.Imediat cum îmi simte greutatea se întoarce spre mine și mă prinde într-o îmbrățișare de mult căutată.

Căutând agonia în infernUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum