Puterea celor trei fecioare (Întrând în lumea vârcolacilor, Volumul III)

Capitolul 17: Prima întlnire

Când cele câteva mașini se opriră, se lăsase deja întunericul. Informațiile primite de la Arden au fost atent analizate în ciuda faptului că locul în care se afla fiica lui Jeff a fost găsit într-un timp relativ scurt. Rapiditatea cu care au găsit locuința Callei se datora relațiilor lui Ben cu aproape fiecare haită existentă. Multă lume a vrut să se asocieze cu el după ce s-a aflat de incredibilele sale acte de curaj și de lupta sa de acum aproape șaptesprezece ani.

Tamir se dădu jos din mașină și merse în dreptul lui Benjamin. Vârcolacul privea pieziș în fața mașinilor, spre cabana din lemn ce părea a fi doar un loc vacant, nu unul permanent. Nu se vedea nici o lumină din interiorul locuinței, iar acest lucru era îngrijorător.

- Crezi că Jeff și-a revenit atât de repede și că a trecut pe aici?

Ben oftă apăsat.

- Sper că nu.

Auzi un oftat prelung venind din spatele lor, iar cei doi bărbați se întorseseră de îndată. În fața celor doi văzură doar cele cinci persoane care aleseseră să li se alăture. Din tot grupul imens care fusese la început doar Dylan, Aylin, Alice și un număr semnificativ de vârcolaci lipseau. Camy rămase și ea alături de acel grup pentru a se asigura că nu vor exista pericole în cazul unui atac și că toți vor fi teferi. Katherine insistase imperios să vină, iar Mia o urmase numai decât, Alice susținuse cât se poate de clar că era obosită și preferase să rămână la un hotel în apropiere ca să se odihnească până când ei se vor întoarce. 

Cea care gemuse fu Mia care se întinse cât de mult putuse.  Tamir trase cu sete aer în piept și privi în jur. Ben observă ceva schimbat pe chipul lui și se încruntă ușor. 

- Ce s-a întâmplat?

- Avem nevoie de precauție, șopti el foarte încet astfel încât doar Ben să îl audă.

Tamir privi spre vârcolacii antrenați de Arden, iar aceștia se puseseră de îndată în mișcare. Erau un număr destul de mare de vârcolaci, dar fiecare dintre ei o luase într-o cu totul altă direcție, fiecare plecase în același timp. Văzând acestea, Ben înțelese de îndată că Tamir le dăduse ordine telepatice.

- Oare o să o speriem? se întrebă Ben cu voce tare. Suntem destul de mulți.

Tamir pufni amuzat.

- Suntem tu, eu, un cuplu și un băiețandru, nu se va speria.

Când se adunaseră cu toții porniră spre cabană. Pe măsură ce înaintau se putea simți nerăbdarea și ușoara panică ce era prezentă în aer. Fiecare dintre ei era curios legat de această întâlnire, dar cea panicată cu adevărat era Mia. Se întreba cum va decurge această primă vedere în care își va cunoaște sora vitregă. Va fi una plină de răceală? Plină de tensiune? Stânjeneală? Sau pur și simplu sora ei vitregă o va ignora complet și va nega legătura de sânge dintre ele. Era ea un vampir, și era mult mai mică ca și ea, dar oare cât de mică era? Ea avea aproape douăzeci și doi de ani, iar când se întâmplase acel incident straniu în care își pierduse tatăl avea în jur de cinci ani, ceea ce însemna că sora ei avea maxim șaptesprezece ani.

În timp ce se apropiau tot mai mult de cabană simți cum respirația i se accelerează, nu era vorba de efortul fizic care era aproape inexist, era panicată. Credea că în cel mai scurt timp piciarele ei vor ceda, iar ea va trebui să fie culeasă de pe jos dovedind, fără intenția ei, că era mult mai slabă decât credea. 

- O să fie bine, auzi vocea lui Kaherine foarte aproape de urechea ei, eu sunt aici. 

Mia zâmbi și o săruă pe obraz în semn de mulțumire. Putea să o sărute și pe buze, nu mai existau prejudecăți în relațiile cu cei din grupul lor, dar nu știa modul în care va reacționa sora ei când va afla că ea este homosexuală. Se temea că o va privi într-un mod ciudat sau chiar că o va respinge, așa că alesese să ascundă pentru moment legătura ei amoroasă.