Puterea celor trei fecioare (Întrând în lumea vârcolacilor, Volumul III)

Capitolul 40: Invocarea

Un vânt puternic se stârni de îndată ce Katherine spuse primul cuvânt al vrăji de invocare. Ea și Caden stăteau în mijlocul unei pentagrame cu trei colțuri. Mâinile lor erau împreunate, iar puterile le erau puse la comun. Ea era cea care deschidea portalul, dar avea nevoie de Caden pentru a întâmpina primul demon ce va sosi, precum și de puterea lui. Avea nevoie de energia lui și puterea ce îi curgea prin vene pentru a face plata ritualului.

Caden, știind ceea ce putea însemna acest lucru și știind ce îl aștepta, se folosi de "recipientul" lui pentru putere ca să rămână intact. Energia ce o lăsase în interiorul lui Ginger se contopise cu a ei și îi permise să o împrumute. Planul lui și al lui Tamir a fost gândit cu prudență, ei doi s-ar fi folosit de energia persoanelor de care se legase, ar fi dat la schimb o parte din energia lor, iar ei aveau să trăiască. Era un plan bun, unul ce nu ar fi dat greș, dar absența lui Tamir din cerc și din vrajă făcea totul mult mai greu. Energia ce o oferea la schimbul invocării celor doi demoni era mai puțină, iar ei aveau să simtă acest lucru de îndată ce vor începe plata.

În fiecare dintre cele trei colțuri ale pentagramei era câte o fiică a lui Jeff. În jurul lor era un cerc mare, trasat cu cretă albă și ierburi ciudate, dar puternice. Fiecare dintre ele avea destul spațiu pentu a se întinde pe jos, dacă doreau, dar ele rămăseseră în picioare pentru a respecta planul vrăjii periculoase. Aveau în mâna dreaptă câte un cuțit mare și ascuțit, folosit pentru a doua parte a vrăji. Katherine și Caden aveau putere doar pentru a iniția vraja, ele aveau puterea pentru a o face să continue.

Sângele lor era cel care le dădea putere și le făcea să fie ingredeientul esențial. Erau fecioare, erau puternice, dar aveau o parte din sângele lui Jeff prin vene. Acel sânge, sângele unui monstru, le permitea să fure putere de la el și să i-o ofere lui Katherine, astfel încât vraja să nu o ucidă și să continue invocarea.

Prima care făcuse transferul de putere de la Jeff la Katherine fu Mia. Ea își crestă cu vârful cuțitului podul palmei și vărsă sângele pe jos. Cele câteva picături ce atinseseră pietrele se uniseră și formaseră o pentagramă, chiar dacă părea imposibil. Asistenta vrăjitoarei nu simțise durerea creată de vârful cuțitului, dar simțise durera creată de transferul de putere. Un spasm îi cuprinse corpul și o făcuse să se încovoaie. În interiorul măruintaielor sale se simțea ca și cum un cuțit încerca să scrijelească în jur și să rearanjeze totul. Își abținu cât de mult putuse un țipăt, dar dădu voie icnetelor să iasă la suprafață.

Aylin era speriată de ceea ce avea să i se întâmple și ei, dar nu dădu înapoi nici o secundă. Cât timp Mia făcea transferul de putere, ea se îmbărbăta folosindu-se de amintirea în care își pierduse tatăl. Aproape că putea să vadă în fața ochilor cum Jeff se hrănise din tatăl ei, lăsându-l fără viață, ca mai apoi să se folosească de puterea lui pentru a-i ataca. Furia ce o simți și dorința de răzbunare o făcuse să capete putere, astfel încât, atunci când fu rândul ei, nu zăbovi.

Își crestă și ea podul palmei, curajoasă și hotărâtă. Aceeași pentagramă ce se formase din sângele Miei se formase și din al ei. Așteptă convulsile provocate de transferul mare de putere, dar acestea nu apărură. Uimiă că nu pățise nimic, privi spre Mia, crezând că suferința ei se terminase, dar ea tot chircită de durere era. Tocmai când credea că era posibil ca ea să nu fie fiica lui Arden, a părții vârcolac din Jeff, o durere puternică de cap o săgetă. Vederea i se pierdu, iar ea căzu în genunchi de teamă. Începu să tremure de durere și de spaimă. Orbise.

Calla, îngrozită de tot ceea ce pățiseră celelalte două fete, căută încurajare și siguranță. Privi în jur după fratele ei, dar nu îl zări și se panică. Nu era nimeni care să îi spună că totul va fi bine, era singură, în fața pericolului și a agoniei.