Puterea celor trei fecioare (Întrând în lumea vârcolacilor, Volumul III)

Capitolul 36: Nebunie și durere

Cea care făcu prima mișcare fu Aisha. Toată starea aceea ciudată de greutate dispăru într-o secundă, ca și cum nu ar fi fost niciodată acolo. Sări cât de repede putu, părăsindu-l pe Alexei, și se duse la Caden. Protectorul ei avea încă mici urme ale transformării suferite, dar nu mai erau la fel de înfiorătoare. Trupul îi era brăzdat de mici răni și zgârieturi ce se vindecau foarte repede.

Îi verifică pulsul, panicată de ceea ce se întâmplase cu planul lor, cu protecția ei și cu oamenii din jur. Când simți micile bătăi ale inimii lui, răsuflă ușurată. Nu murise, doar leșinase, deveni mult mai relaxată. Îl observă pe Tamir, îi verifică și lui pulsul, așeptându-se să fie la fel și în cazul lui. Îi puse mâna pe gât, așteptând ca dintr-o secundă în alta să simtă bătaia înceată a inimii lui. Așteptă câteva secunde, nu simți nimic. Panicată de ceea ce însemna acest lucru, își puse mai multe degete și apăsă într-un loc mai apropiat de maxilar. Nu simți nimic. Repetă de încă câteva ori căutarea pulsului, dar nu îl simți nici o clipă.

Speriată de ceea ce descoperise, sărise , cât mai repede de lângă el. Se trase cât putuse de departe și își îmbrățișă picioarele adunte la piept. Inima îi bătea repede, ca și cum ar încerca să bată și pentru el, iar lacrimile nu încetaseră să apară. Suspină privind trupul inert al lui Tamir, apoi își mută privirea spre Caden. Pentru o secundă se temu că greșise identitatea protectorului. Privea disperată când la unul, când la altul.

— Caden e teafăr, auzi o voce.

Privi speriată în jur, apoi observă unde se află. Era într-un living spațios și elegant. În fața ei o văzu pe Alice, ce ținea în brațe un băiat gol, chircit. Christopher. Încercă să nu îl privească, deși pielea lui acoperită de răni o atrăgea.

— Tamir a...

Nu putea spune cuvântul, era mult prea negru, prea greu de suportat.

— Murit, termină Alice în locul ei.

O văzu trecându-și mâna peste fruntea lui Chris, apoi prin părul lui, iar în cele din urmă se ridică. Înlocui picioarele ei cu o pernă, pe care puse capul lui. Luă o pătură subțire din apropiere și îi acoperi corpul. Fiecare mișcare a ei părea a fi o altă sforțare a sufletului, se mișca cu greutate, aproape ca și cum oboseala ar fi revenit.

— Tamir nu e mort, nu? vorbi Aisha plină de speranță, parcă amintindu-și ceva din trecut.

O privi pe Alice, chiar dacă ochii ei căprui erau plini de tristețe și durere. Sora ei nu îi răspunse, doar rămase în picioare, privind spre cei doi gemeni căzuți la pământ asemeni unor mari războinici.

— E vampir, își va reveni! vorbi Aisha, puțin mai relaxată.

Alice își încrucișă brațele.

— Nu cred că își va mai reveni, eu îl simt mort.

Aisha nu înțelegea.

— Îți simți protectorul? se miră ea.

Alice îi aruncă o privire, una plină de durere.

— De când s-a întors a renunțat la statutul de vampir, se auzi o voce.

Cele două surori vitrege priviră prin cameră până ce dădură de Mia. Roșcata stătea cocoșată pe canapea și mângâia creștetul vrăjitoarei. Asemeni celor două, starea ei de oboseală dispăruse, dar tristețea îi rămase întipărită în privire.

— Ce vrei să spui? o întrebă Aisha. Nu poate fi adevărat, l-am văzut cum se mișca la fel de rapid ca un vampir.

— Când s-au întors ca să vă protejeze au devenit un fel de hibrid, dar nu așa cum este Jeff. Amândoi au simțurile dezvoltate ale unui vârcolac, viteza unui vampir și puterea de a face vrăji asemeni unui vrăjitor. Nu sunt nemuritori, sunt protectori.