Îmi întorc privirea brusc. Doi ochi căprui stau aţintiţi pe buzele mele.
-Andrew... şoptesc uimită
Nu apuc să îmi revin din şoc. Andrew mă trage la pieptul lui şi mă sărută puternic muscandu-mi buza de jos cu pasiune. Sunt conştientă că Blue e fix lângănoi, sunt conştientă că e plin de bubuituri în jur, gloanţe şi spaima dar, eu sunt cu el...
-Fugi! zice el şi mă eliberează din sărut
-Unde? întreb şi îl las de mâna
-Afară! Acum! spune şi mă împinge spre uşa ce duce spre scara de incendiu
Ies fugind cu Blue după mine. Ajung afară, într-o parcare subterană, parcarea mallului din apropiere.
Mă uit în urmă, însă Andrew nu e nicăieri.
-Row! haide! strigă Blue şi fuge spre ieşirea din parcare
-Nu... zic şi mă opresc cu privirea spre uşa
Blue se opreşte şi mă priveşte încruntat.
-Row, acum! Treci aici! zice autoritar şi îmi întinde mâna
Mă uit în urmă încă o dată, mă uit la Blue şi fug... fug spre uşa de unde Andrew nu mai iese. Intru în clădire. Acum e linişte. Păşesc uşor, pare că nu s-aîntâmplat nimic. Urc până în biblioteca unde, Andrew şi 5 băieţi cu pistoale vorbesc.
-700$. zice unul din băieţi şi Andrew scoate un plic
-Nu ziceţi nimic. spune Andrew în timp ce tipii se îndepărtează
Mă pitesc şi fug din nou în parcare, unde Blue mă aşteaptă supărat.
-Blue, vreau acasă... zic şi încep să plâng cu putere
-Ce? Ce s-a întâmplat?
-Vreau... vreau acasă! zic şi mă las în braţele lui Blue
Blue mă ia de mâna şi mă conduce spre ieşirea din parcare. Nu înţeleg... de ce ar angaja Andrew nişte oamnei cu arme că să mă alunge din biblioteca... Nu vreasă aflu nimic despre el. Nimic. De ce ar face asta? De ce îi e aşa frică sau de ce ascunde atâtea. M-am săturat. Şi de unde ştia el că sunt în căutare deinformaţii despre el? De unde ştia atâtea?
-Soapta!
Mă întorc şi în văd pe Andrew alergând spre noi.
-Blue, fugi! zic şi în trag pe Blue după mine, până nu îl mai văd pe Andrew în spatele nostru
Ajung acasă, e trecut de miezul nopţii... Sunt atât de obosită, atât de dezamăgită de Andrew şi atât de confuză. Blue adoarme imediat, fără să întrebe ce s-a intmplat de am fugit de Andrew, însă eu, deşi sunt obosită, stau în pat şi privesc tavanul. Telefonul meu vibrează. Număr necunoscut
"Îmi pare rău dacă... dacă mă crezi un ciudat, un obsedat de mister. Nu vreau să ascund nimic, vreau doar să-mi şterg şi îngrop trecutul. Nu vreau să măiubeşti, ar fi cea mai mare greşeală din viaţa ta. Nu vreau să mă cauţi, ar fi cel mai greu lucru din viaţa ta. Nu vreau să mă înţelegi, îţi e imposibil. Vreau doar să îţi mai simt o dată sărutul, vreau să mă uiţi. Te aştept mâine, la periferia cu blocuri... Şoaptă."
Închid telefonul şi mă las pe spate. Să îl uit? Ultim sărut? Cine dracu' se crede? Crede că o să fac ce zice el? Crede că am să merg?
Normal că am să merg! Dar nu pentru sărut. Nu pentru adio. Merg acolo să îl înfrunt. Nu poate să se bage în viaţa mea şi să iasă aşa, când îl trece pe el.
Îţi arăt eu, Andrew Justin Dust...
E seară, iar, ora 7 şi eu mă pregătesc să merg la periferie. Îmi las părul burzulit, mă machiez puţin şi îmi pun blugii rupţi. Blue e plecat, nu ştie că merg. M-ar omorâ dacă ar ştii că merg. Periferia cu blocuri arăt pe hartă către taximetrist şi îi întind o bancnotă de 20$ -Drumul e 5$. spune confuz Mă uit la poza cu cei 4 copii de pe bordul lui şi mai scot 20$. Îmi zâmbeşte mulţumind şi conduce cu cea mai mare grijă din lume. -Unde mergi aşa agitată? întreabă şoferul Dau din umeri în semn de "habar nu am" iar el zâmbeşte. -Ai o inima mare, oriundde te duci, arată asta. ice şi îmi deblochează uşa în semn că am ajuns Cobor şi îi fac cu mâna zâmbind. Periferia cu blocuri e un cartier de oameni săraci, blocuri cu garsoniere fără curent electric şi apă curentă. rar seîntâmplă să găseşti aici oameni cu lumina în casă. Se lasă seara, aici noaptea e bezna căci nu există lumini pe stradă. Mă uit în jur... numai blocuri cu 4 etaje, cu vopsea scorojită şi geamuri vechi. Dacă stă aici? Dacă el chiar locuieşte aici? De ce mi-ar da întâlnire aici dacă nu ar sta aici? Şi de ce ar staaici când tatăl lui e milionar? Aud un zgomot şi mă întorc brusc. E el... stă sprijinit de un perete şi aruncă cu pietre spre mine.
-Te poţi apropia... nu am pistolul la mine. zice şi îmi arată mâinile libere Îmi dau ochii peste cap şi părul de pe faţă. În momentul când îmi las faţa liberă Andrew lasă un zâmbet să îi însenineze faţa şi îsi lasă privirea în jos. Ajung lângă el şi îl privesc lung. Îmbrăcat în negru, cu părul burzulit şi o tigara ieşind din buzunar. Îşi ridică privirea leneş. -Nu credeam că o să vii. zice şi se pune în faţa mea -De ce nu aş veni? -Pentru că mă urăşti... zice uşor şi privirea lui se pleacă -Adevărat. Nici nu ştiu de ce am venit. zic şi dau să plec Mă prinde de mâna şi mă lipeşte de perete. Icnesc uşor şi involuntar îmi las capul pe spate lovind peretele. -Al dracu, Şoaptă... spune şi îmi priveşte gâtul -Lasă-mă! îi zic şi încerc să ies din mâna lui Ochii lui se măresc şi parcă rămâne împietrit. Mă lasă brusc şi face un pas în spate. -Poţi pleca. zice repede Faptul că m-a lăsat aşa uşor mă uimeşte. Nu credeam că sunt aşa impunătoare. Se intoarce şi pleacă -De ce vrei să imi ascunzi tot? ţip iar el se întoarce brusc
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Îşi strânge puternic mâneca de la jecheta în pumn. Păşeşte cu repeziciune spre mine. Îmi ia faţa în mâna, strânge uşor şi se aruncă asupra buzelor mele. Măsărută animalic. Îl opresc pentru o secundă, apoi îl las că pătrundă cu limba lui caldă. Gem, şi răspund la sărut. Îi iubesc buzele... mâinile mari... -De ce? întreb în timpul sărutului. Îşi ia mâna de pe faţa mea şi o duce după cap. Mă trage uşor, plăcut de păr. -Pentru că... se blocheaza când îmi măresc ochii Închid ochii pentru o secundă şi îşi drege vocea. Îi deschid iar. -Ţine-i închişi, te rog... nu pot să vorbesc dacă te uiţi aşa la mine. zice şi îmi atinge nasul cu nasul lui -Spune... şoptesc suflându-i aer cald pe buze şi îmi închid ochii -A mea... vreau să fii a mea... Îmi deschid ochii şi îmi unesc buzele strâns. Nu am mai auzit asta nicioadata... nu am trăit asta niciodată. Nu am vrut în viaţa mea să fiu în posesia cuiva,să apartin cuiva... -Ia-mă... îi zic şi mă arunc spre buzele lui...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
