Virgin Change ( Part 3)

Cap.13.Sorry ...

  Au trecut aproape două săptămâni de la petrecerea lui Blue , şi tot atâta timp de când nu l-am mai văzut pe Andrew. Blue a plecat trei zile în vacanta cu mamalui iar eu mă pregătesc de zor pentru un bal. Un bal aniversar dat de familia Dust.Soţii Dust fac 20 de ani de căsătorie aşa că toţi aristocraţii cunoscuţivor fi la bal.E ceva fastuos , atât de fastuos încât este cod vestimentar.M-am decis să port rochia pe care am purtat-o în clasa a 9-a la balulbobocilor.Aproape am fost violată în seară aia , însă rochia e făcut de bunica ... bunica a murit acum 3 ani.

-Rowsalyn SkyFall ! strigă nervoasă mama

David a refuzat să vină la bal aşa că mama s-a supărat , iar că să pun paie pe foc am întârziat 3 minute.Cobor în grabă scările în timp ce îmi aranjez cocul făcut de Agnes.Tata îmi da balerinii şi ies din casă în timp ce mă încalţ.

-Intră în limuzina şi ai grijă să nu rupi rochia! spune mama parcă mai calmă ca înainte

Maşina porneşte iar eu ascult cum tata şi şoferul râd.

-Să saluţi , Row.zice tata şi îmi deschide uşa

Ies cu grijă şi mă uit în jur.Reşedinţa Dust e imensa , ca a noastră dar în alt stil.Alte câteva limuzine , maşini scumpe şi chiar motociclete stau parcate încurtea mare din faţa casei.Intrăm încet în casă unde muzică simfonică răsună puternic.Oamenii beau şampanie scumpă , mănâncă creveţi şi prăjituri frumos decorate.Mama şi tata încep să socializeze cu cei din jur iar eu rămân în spate şi mă plimb prin casă.Sunt multe camere , multe încăperi în care presupun cănu e nimic.

-Bună , domnişoară SkyFall ? întreabă un domn înalt , bătrân , un chelner .

Dau din cap şi îi zâmbesc.

-Sunteţi chemată , părinţii dumneavoastră vă solicită în sala de bal.zice el şi îmi arată pe unde să merg

Îi zâmbesc în semn de mulţumire şi mă grăbesc spre ai mei.

-Rowsalyn ! spune tata şi mă ia de mâna

-Voiam să îi saluţi pe domnii Dust.zice mama şi îmi zâmbeşte cald

-Nu trebuie să ne saluţi ,ştim că nu poţi.zice doamna Dust şi îmi aranjează colierul de la gât.

Le zâmbesc , apoi domnul Dust îmi spuen că vrea să vorbim.

-Uite ,Rowsalyn , ştiu că mi-ai întâlnit fiul ...spune el calm şi liniştit şi îmi zâmbeşte agitat

Dau din cap în semn că "nu" .

-Nu trebuie să minţi dac ael aşa te-a rugat.Vreau doar să te rog ceva...Te rog , stai departe de el, măcar atâta timp cât eu şi tatăl tău avem afaceri.Arstrică tot , o reclamă proastă.Ştii cum sunt tabloidele.

Dau din cap în semn că "da" şi el zâmbeşte.

-Te rog , îl cunosc bine , doar stai departe de el.

Domnul Dust pleacă iar eu fug la limuzină.Îmi iau paltonul ce mă acoperă aproape până jos şi telefonul.Apelez la Andrew acasă.

-Alo ? răspunde iar pe fundal aud un geamăt de femeie

-Rowsalyn. Tatăl tău a aflat că ne cunoaştem. zic încercând să nu bag în seama gemetele de pe fundal

-Ce?! Unde eşti ? zice el vizibil agitat

-La reşedinţa SkyFall , e balul alor tăi.

-Vin acolo , aşteaptă-mă în livada din spate.zice el şi închide

Îmi leg paltonul şi îndes rochia sub palton că să mă încălzesc.E răcoare la ora 11 noaptea.Fug în livada din spate şi deschid lanterna de la telefon că să facpuţin lumina.Se aud greierii şi liniştea e puţin întreruptă de câte un motor de maşină care pleacă sau vine la bal .Aştept deja de 20 de minute , noroc că aimei nu prea mă bagă în seama în situaţii de genul asta.

-Şoaptă! aud o voce

-Aici ! zic când îl văd pe Andrew venind spre mine

-Scuze că am intraziat , a trebuit să...

-Să termini partida se sex , ştiu. îl întrerup eu şi suflu aer cald în gulerul paltonului.

Se uită la mine şocat.

-Fie , haide găseşte o soluţie.zic eu deja nervoasă

-Scuze , Soaptă ! zice el şi se pune pe pământ lângă mine.

-Nu am recunoscut nimic dar i-am promis că nu ne mai vedem .zic eu şi închid lumina telefonului

-Nu înţeleg de ce îmi controlează viaţa.zice el uitându-se în gol

-Pot să ştiu ce ai făcut , până la urmă ? Ce e aşa grav ?

-Nu acum , Soaptă. Dacă a aflat că ne vedem înseamnă că ştie unde stau ...dacă ştie unde stau trebuie să mă mut.

Oftez lung şi mă ridic.

-Unde mergi ?

-Nu ştiu. zic şi mă uit în jur

-Şoaptă, o să te ţii de promisiune , nu?întreabă ridicându-se

-Nu ştiu. Nu te-am mai văzut de două săptămâni , nu o să îmi fie greu .

Mă pun cu spatele la el şi privesc spre cer.

-Luna ! zic eu şi sar în sus de bucurie

-O vezi prima dată ? îi aud vocea înceată

Arăt cu degetul spre cer şi sar iar.

-Nu pot să cred că e luna ! zic şi zâmbesc larg

Mă uit uimită spre cer.Văzusem luna numai în poze.În oraş nu sevede nicodată bine cerul , e prea poluat .Globul meu de sticlă în care trăiesc m-a împiedicatsă văd luna ,aşa , pe viu.Dintr-o dată două mâini îmi cuprind talia . Andrew îşi pune capul pe umărul meu şi se uita spre cer.

-Păcat că nu e plină.zice el şi îmi suflă aer cald pe gât

Se aşterne liniştea.Timp de catev aminute privesc uimită spre cer iar Andrew îmi ţine capul pe umărul meu şi mâinile în jurul taliei mele.Degetul lui mare semişcă încet , de parcă m-ar mângâia.

-Faci asta cu toate fetele ? întreb şi rup liniştea

-Nu.Nu vrei să ştii ce fac cu restul fetelor.

-Cred că ştiu deja.zic eu amuzată şi mă trag din braţele lui

Mă pun iar pe iarbă şi Andrew îmi imită gestul.Pământul e rece aşa că mă decid să îmi dau jos paltonul şi să îl pun sub mine.Mă ridic şi dau jos paltonul.Rochia e destul de mare că să îmi ţină cald.

-Şoaptă...spune el şi îmi trece mâna agitat prin par şi apoi şi-o pune la gură uimit

-Ce?întreb şi măresc ochii

-Asta e rochia ta ? întreabă el şi faţă lui se albeşte

Mă uit la rochie.

-Da, e rochia de la balul bobocilor.Bunica a făcut-o.Îţi place? întreb eu şi fac o piruetă

Andrew îşi duce mâinile pe faţă şi apoi le lasă brusc pe lângă corp.

-Te rog ... eu ... ţine-te de promisiune , tata are dreptate , sunt o persoara oribilă ... Şoaptă...nu am vrut să...Îmi pare rău ! spune el şi o ia la fugădupă ce spune ultimul cuvânt

-Andrew ! ţip şi încep să fug după el dar în zadar.

Sare gardul şi îl pierd în întuneric.Reacţia lui a fost atât de ciudată.Panica din chii lui îmi e însă cunoscută...De ce a plecat aşa?