Virgin Change ( Part 3)

Cap.20. Sister dinner

  Stau în oglindă de 20 de minute şi privesc muşcătura de pe gâtul meu. O vânătaie mare, purpurie atrage atenţia. Pielea mea palidă s-a învineţit tare, lucrucare s-ar putea să îl înfurie pe Blue.

-Ce faci? întreabă el şi mă pupă pe frunde dându-mi băutura pe care i-am cerut-o.

-Mă uităm la mine. spun şi trag gulerul puloverului peste vânătaia mare.

-De ce porţi pulover? Nu e frig în casă.

-Mie îmi e frig. zic şi mă afund în pernele canapelei.

Nu vreau să ştie, s-ar putea să se supere. Nu îl suportă pe Andrew de la incidentul cu iubita lui.Cuvintele lui Andrew se învârt în capul meu. Oare chiar sunt prima femeie care îl atrage în felul ăla? De ce îmi face asta dacă nu are intenţii cu mine? Nu înţeleg ce vrea şi nu înţeleg de ce mă vrea departe şi aproape de el în acelaşi timp.

Blue decide să iasă la imtalnire cu un băiat, aşa că rămân singură cu nişte filme. Decid să acopăr muşcătura făcută de Andrew cu fond de ten, în caz că Blue vrea neapărat să îmi dau jos puloverul. O linişte deplină se lasă în jurul meu...apoi aud râsete de pe casa scării. Se aude un chicotit apoi sunetul unui sărut. Sunt destul de irascibilă în timpul menstruaţiei aşa că mă ridic nervoasă de pe canapea şi deschid uşa apartamentului. Privesc în jur. Regret că amieşit din casă... Zgomotele vin de la iubita lui Andrew, ce stă în bratle lui şi îl sărută pe gât.

-Iubitule, nu ştiam că sora ta stă aici...zice ea şi mă priveşte

Andrew isi ridică privirea brusc din decolteul ei şi mă priveşte în ochi. Mă abţin să nu plâng, zâmbesc şi le fac cu mâna mândră.

-Am uitat să menţionez că locuieşte aici. zice el şi o lasă jos venind spre mine

Se aşează în faţa mea şi mă priveşte derutat.

-Te rog, nu îi spune că nu eşti sora mea...şopteşte şi se preface că vorbeşte ceva cu mine.

Dau din cap în semn că "Da" şi îi zâmbesc. Îmi ascund tristeţea după zâmbetul de "sora" bună. Îmi aşez mâna pe vânătaie şi mângâi uşor. Nu îmi pot stăpâni lacrimile aşa că le mai zâmbesc o singură dată apoi intru în apartament şi încep să plâng cu putere. Încă îi aud şi ştiu că şi Andrew mă aude plângând... îlurăsc.

Sau în pat de ceva vreme şi citesc plângând.Mă strădui să încetez cu plânsul căci cineva bate la uşa de aproape 30 de minute. Ies şi îmi şterg faţa.

-Şoaptă...aud o voce şi în momentul în care privesc ochii mari a lui Andrew mă pătrund.

-Nu. zic eu şi încerc să închid uşa dar piciorul lui mă opreşte.

-Şoaptă... am nevoie de o favoare. Aisha vrea să luăm cină cu tine că să te cunoască, te consideră simpatică. Te rog, dă-te sora mea pentru o seară.

-Eşti nebun? Mai bine sărut o cămilă. spun şi încerc să închid uşa peste pciorul lui

-Şoaptă... te rog... e important pentru mine. Blue nu o să afle, dacă de asta îţi e frică.

Îi privesc expresia disperată.

-O condiţie. Nu te mai atingi de mine niciodată şi îmi uiţi numele după.

Mă priveşte în ochi apoi îşi muscă buza cu putere.

-Fie. Să fii gata în 10 minute.

Stau în apartamentul lui Andrew la masă cu iubita lui.

-Deci tu chiar nu vorbeşti? întreabă ea râzând

Afirm şi îi zâmbesc.

-Nu e plictisitoare aşa tăcută, Andrew? întreabă ea şi îşi tugie buzele.

Andrew mă priveşte. Ştie că o urăsc. Îmi strâng pumnii şi mă abţin să nu îi dau una. Eu sunt cea plictisitoare sau decolteul ei de plastic?

-Şoaptă...te rog... calmează-te. şopteşte Andrew şi se ridică de lângă iubita lui şi se pune lângă mine

-Andy... nu mă lăsa singură. zice ea şi îl trage iar lângă ea.

Iau farfuria cu paste şi o strâng în mâna.

-Plictisitoare eşti tu, plasticata ce eşti! ţip eu şi îi arunc farfuria, cu paste şi sos, în poală.

Aish începe să strige şi să se agite. Eu îmi iau pantofii la mâna şi fug în apartamentul meu închizând uşa cu cheile.Nici nu vreau să ştiu prin ce metode dumnezeieşti reuşeşte Andrew să o calmeze.