Pân' la infinit şi înapoi,
E drum greoi,
Focul din noi,
Iubirea din doi,
Se stinge-n întuneric.
Universul e obscur şi plin de ploi,
Neantul nu e pentru noi.
Zadarnicele veacuri visătoare,
Nu înțelegi paradoxul,
Căci fericirea şi frumusețea sunt trecătoare,
În inima ta,
În mintea mea...
Iubirea se îneacă în distanțe mari
Afecțiunea ce nutreşte se descompune,
În mii de frânturi vagi
Sub ochii tăi,
Căci promisiunile încălcate,
Jurămintele iubirii aruncate
În minciuni deşarte,
De a lumii crudă realitate,
Fac punte înapoi,
Spre tine,
Spre noi.
