Nu îmi pot controla sentimentele față de tine,
De la un timp sufletul meu e compus din ruine,
Chiar dacă nu dezvălui acest lucru față de tine,
Totul pare în regulă, dar nimic nu e bine.
Amorul sacru, paradisiac se sfarmă încet,
Sub cerul plumburiu,
Totul e paradoxal, incert,
Emoțiile devin un câştig tainic, auriu.
M-ai adus de la agonie la extaz,
M-ai aruncat în flăcările furiei şi m-ai scufundat în ape reci,
Mă-nveți ce-nseamnă curaj, nebunie şi răgaz,
Eu vin spre tine, dar tu pleci.
Îmi pare rău, că-ți spun aşa,
Dar când tu vei veni, eu voi pleca;
A ta iubire n-o voi mai vrea,
Căci ştiu că n-ar dura...
Iubirea mea e efemeră,
A ta e o himeră,
Noi suntem nepotriviți
Pentru antiteticele vremuri, sentimente;
Vom sfârşi distruşi, striviți,
Sub greutatea amorului platonic.
