Camera 32

Capitolul 3

(Magda)

Ma uit derutata in jur, dar confuzia nu dureaza mult, fiindca imediat ii vad pe parintii mei la o masa destul de retrasa, ceea ce mi se pare ciudat, tinand cont ca petrecerea asta este organizata de tata si noul lui asociat. Sala este frumos aranjata, eleganta si cu mult stil. Tonurile de alb si verde se imbina perfect, iar pe mese se afla vaze cu flori naturale si cateva lumanari. Muzica se aude in surdina, pesemne ca petrecerea nu este una zgomotoasa si obositoare, iar oamenii pot vorbi linistiti, fara a fi nevoiti sa tipe unii la altii pentru a se auzi.Toate aceste detalii creeaza o atmosfera calda si primitoare. Ma asez langa mama si incep sa rontai niste alune, desi simt cum tata trimite spre mine sageti, menite sa-mi taie pofta de a mai manca ceva toata seara!

- Magda, draga mea, esti foarte frumoasa!

- Multumesc mama! Acelasi lucru pot sa-l spun si eu despre tine, iti sta foarte bine in albastru!

Mereu i-am admirat pe parintii mei, se potrivesc de minune si se completeaza reciproc. Ei chiar sunt facuti unul pentru altul si sincera sa fiu, nu prea i-am auzit certandu-se, asta pentru ca sunt mai mereu de acord cu tot. Chiar si in perioadele cand tata este plecat, vorbesc mereu la telefon si de 4 ori pe zi, iar el nu a venit niciodata fara sa-i aduca un cadou mamei.

Deodata il vad pe tata zambind, se ridica de la masa si se indreapta catre cineva. Pare entuziasmat, ba chiar fericit. Imi intorc alene capul, neinteresandu-ma foarte mult ceea ce se intampla in jurul meu. Sfinte! Mare mi-e surprinderea cand in fata mea apare George impreuna cu un domn in varsta, care seamana izbitor cu el. Acestia se saluta si bineinteles este randul meu si al mamei sa ne prezentam, dupa cum pot observa din privirea tatei ce parca ne invita alaturi de el.

(George)

Ooo, dar pe cine avem noi aici? Micuta felina. Si eu care credeam ca nu am s-o mai vad, sau ma rog, nu atat de curand. E frumoasa, chiar prea frumoasa si parca ma incearca un sentiment de gelozie ca o pot privi si alti barbati! Rochia asta ii vine ca turnata punandu-i in evidenta picioarele lungi si bronzate. Fata asta ma zapaceste de fiecare data cand o vad. Nu stiu de ce, dar zambetul i-a pierit imediat cum m-a vazut si pare chiar deranjata de prezenta mea. Se ridica de la masa si vine incet catre noi alaturi de mama ei.

- Buna seara, eu sunt Sally Cooper! Incantata! saluta mama ei, care apropo este aproape la fel de frumoasa ca si Magda!

- Hector Mills! Este o placere sa va cunosc! il aud pe tata, cu un ton extrem de relaxat.

(Magda)

Mama face cunostiinta si cu George, in timp ce eu dau mana cu tatal sau si iata, vine si momentul mult asteptat. Desigur ca George nu se multumeste doar cu o strangere de mana si ma trage mai aproape pentru a ma saruta pe obraz. Atingerea aceasta, barba lui ce imi inteapa usor obrazul, mirosul lui innebunitor, ma fac sa-mi pierd mintile. Inchid ochii din instict si ma bucur de multimea de senzatii ce pun stapanire pe trupul meu. Si ca si cum asta nu ar fi fost de ajuns...

- Ma bucur sa te revad, Magda! Arati uimitor! imi spune incet la ureche, asigurandu-se ca nimeni nu ne aude.

Soaptele astea m-au atins pana in adancul sufletului. Nu am mai simtit fluturasi in stomac din liceu, si nici atunci nu-mi aduc aminte sa ma fi simtit in felul asta.Simt totul la intensitate maxima.

Ma indepartez de el si ma fac ca nu am auzit nimic, desi eu ardeam pe interior.

- Dragelor, Hector este noul meu asociat. A decis ca merita sa investeasca in firma noastra si chiar sa se mute in New York impreuna cu fiul lui pentru a putea face din afacerea asta un real succes. ne anunta tata, cu un zambet imens pe fata!

Ma inec cu sampania pe care nu reusisem inca sa o inghit cand aud ca cei doi se muta in New York. Ma bucur pentru tata! Se vede ca este fericit si multumit ca totul ii merge struna, insa nu vreau sa vad fetisoara dragalasa a lui George de fiecare data cand ma duc la firma. Asta cu siguranta ar fi prea mult pentru mine. Un gand imi strabate mintea dintr-odata si imi amintesc ca nu mai vorbisem cu Mark de la pranz. Ii promisesem ca o sa-l sun cand plec de la plaja.

Mark este iubitul meu. Ne cunoastem din liceu, mai exact din clasa a 9-a si de atunci suntem nedespartiti, suntem chiar si colegi de facultate. Ma inteleg foarte bine cu el si avem planuri de viitor, tinand cont ca relatia noastra a fost si este una normala, linistita, ba chiar mai mult, m-a prezentat si parintilor lui. Langa el ma simt iubita, protejata, imi ofera linistea de care am nevoie exact atunci cand trebuie, ma sustine si este langa mine indiferent de situatie. Cred ca este persoana langa care as putea sa am o familie frumoasa, o viata lipsita de griji.

Ma indrept catre iesire, fara ca cineva sa observe si imediat il apelez pe Mike, care imi raspunde dupa al doilea ton de apel.

- Magda, iubito, ce faci? Esti bine? M-am ingrijorat cand am vazut ca nu m-ai sunat. imi raspunde el, imediat, iar din tonul pe care il are imi dau seama ca este nelinistit.

- Mark, sunt bine. Chiar acum sunt cu parintii mei la petrecere. Imi cer scuze ca nu te-am sunat, dar am ramas fara baterie la telefon.

Nu-mi place sa-l mint, insa nu am cum sa-i spun ca am uitat sa-l sun, pentru ca un barbat a intrat peste mine in camera si m-a zapacit cu ochii lui negri ca taciunele.

- Inteleg scumpo, stai linistita! ... Magda! ma striga el cu voce mieroasa

- Da!

- Mi-e dor de tine!

- Si mie mi-e dor de tine! Ne astepti maine la aeroport? schimb subiectul, dintr-odata nesimtindu-ma confortabil in discutia ce devine din ce in ce mai siropoasa.

- Sigur ca da! Ce intrebare este asta?!

- Mark, trebuie sa inchid, ne auzim maine.

- Distractie placuta in continuare, scumpo. Te iubesc!

- Si eu te iubesc! ii marturisesc eu vrand sa inchei cat mai repede conversatia si sa scap de starea asta neplacuta pe care nu reusesc sa mi-o explic.

Dupa ce ma duc la toaleta pentru a-mi retusa machiajul si pentru a ma asigura ca inca arat acceptabil, ma intorc la masa parintilor mei.

Restul petrecerii a fost un calvar care m-a macinat putin cate putin. Toata noaptea am simtit privirile lui George ca niste sageti de foc ce-mi atacau corpul. Nu am mai vorbit cu el, insa l-am simtit mereu acolo, undeva in spatele meu, urmarindu-mi fiecare miscare.

Pe la ora 03:30 deja nu mai puteam sa suport atata lume in jurul meu, ma simteam obosita, aveam nevoie sa fiu singura, sa ma detasez de tot. O anunt pe mama ca am nevoie de putin aer curat si plec. Ma duc la piscina din incinta hotelului, locul perfect pentru mine in acest moment. Acoperisul din sticla imi permite sa admir miile de stele ce stau de veghe. Mereu m-am simtit bine sa privesc cerul noaptea, este modul meu de a ma relaxa, de a scapa de tensiunile acumulate in timpul zilei. Am stat uitandu-ma la micile lumini minute in sir, si efectul a fost cel scontat. Ma simt mai bine, mai linistita, insa in mintea mea ramane o avalansa de sentimente si presimtiri ca ceva se va intampla.

Gandurile imi sunt intrerupte de o mana ce se aseaza incet pe umarul meu.

- Deranjez?