Camera 32

Capitolul 5

(Magda)
Ma trezesc destul de tarziu, pesemne ca pe timpul noptii nu m-am putut odihnii atat de bine cum mi-as fi dorit. Nu stiu ce planuri au ai mei, desi nu ma afecteaza cu nimic activitatile lor de cuplu, dar cu toate astea, decid sa o sun pe mama sa vad unde este.

- Buna dimineata scumpo! imi raspunde cu o voce vesela.

- Neata mama, ce faceti? Unde sunteti?

- Suntem la masa! Tu ce faci, te-ai trezit?

- Da, acum cateva minute m-am trezit!

- Haide, vino si tu sa mancam impreuna! ma invita, si nu stau mult sa ma gandesc, stomacul meu anuntandu-ma ca are nevoie urgenta de mancare.

- Ajung acolo in 5 minute, mama! Te pup.

Abia ma ridic din pat, inca ma simt obosita, insa sunt sigura ca o cafea mi-ar fi de mare ajutor. Dupa ce imi fac tabieturile de dimineata, ma imbrac cu o rochita gri de vara cu volanase, imi incalt sandalele cu bretele, imi iau geanta de pe fotoliu si ma duc in sala de mese, unde ii gasesc pe mama si tata razand de mama focului. Ii sarut de buna dimineata si ma asez somnoroasa la masa.

- Magda, s-a produs o schimbare de planuri! ma anunta tata, linistindu-se dupa criza de ras. Sunt niste probleme la firma si trebuie sa ajung acolo cat mai curand.

- Ok, dar trebuie sa-l anunt pe Mark, sa vina mai devreme la aeroport.

- Chiar imi pare rau scumpo ca nu te poti bucura de inca o zi de plaja.imi spune el si oarecum ii simt parerea de rau in glas

- Nu-i nimic tata, oricum am niste proiecte la facultate de care trebuie sa ma ocup in aceasta perioada.

Dupa micul dejun am plecat cu totii sa ne strangem bagajele, intre timp l-am sunat si pe Mark, anuntandu-l ca ne intoarcem mai repede. Nu mi-am adus cu mine multe haine, stiam ca majoritatea timpului o sa mi-l petrec pe plaja, la fel cum credeam ca o sa fac si azi, insa ma resemnez. La scurt timp dupa ce am predat cheile la receptie, un taxi a parcat in fata hotelului, asteptandu-ne.

Zborul nu a fost unul obositor, in cele 2 ore am ascultat muzica si m-am gandit la ce mai am de facut pentru facultate. Cum ajung acasa trebuie sa o sun pe Tess sa vorbim.

Tess este prietena mea de la gradinita si ne intelegem perfect. O iubesc ca pe o sora . Langa ea am avut parte de cele mai amuzante momente din viata mea. Am fost nedespartite si chiar si acum ne petrecem o gramada de timp impreuna la facultate, acasa, la cumparaturi, peste tot.

Cand ajungem in aeroportul din New York, ne intampina Mark, asa cum ramasese stabilit. Tine in mana un buchet imens de trandafiri rosii, florile mele preferate si sunt fericita ca il revad, chiar mi-a fost dor de el. Se apropie de mine si ma saruta tandru pe buze, un sarut inocent, dar care transmite multe: iubire, respect si loialitate. Dupa ce se indeparteaza de mine ii saluta si pe parintii mei, apoi ne urcam cu totii in masina lui si ne indreptam spre casa. Traficul infernal ne incurca putin, insa in jumatate de ora ajungem acasa, unde ne asteapta doica mea Edith, o femeie trecuta de 50 de ani, care are grija de mine de cand eram in scutece. Edith face cele mai bune briose din Univers, o ador si daca nu ma insala simturile chiar acum pregateste minunatele prajituri.

- Hei, ati ajuns mai repede decat trebuia! ne saluta ea in timp ce ne imbratiseaza pe fiecare in parte.

- Tata are niste probleme la firma care nu suporta amanare. Tu cumva ai facut briose? o intreb, simtind ca nu mai am rabdare pana sa gust minunatiile alea de prajituri care iti fac mintea sa delireze.

- Da, dar inca nu sunt gata! Imi pare rau, dar nu va asteptam acum!

O mai imbratisez odata si mai tare si o sarut pe ambii obraji.