Camera 32

Capitolul 21

(Magda)

Ultimele saptamani au trecut destul de repede pe langa mine si aproape ca nici nu am observat. Lucrurile au decurs excelent la serviciu si aum pot spune ca m-am integrat cu adevarat in acest colectiv atat de diferit fata de cum l-am perceput la inceput, dovedindu-mi contrariul. Oamenii sunt extrem de prietenosi si dispusi sa te ajute de fiecare data cand ai nevoie. Ma inteleg de minune cu Jenna, a intrat pe sub pielea mea si chiar ne-am atasat una de alta, capatand un locsor special in sufletul meu fiindca imi aduce aminte de Edith, draga mea doica de care imi este foarte dor.

George, este mai dragastos ca niciodata, iar multumirea pe care o simt fata de relatia noastra nu o pot descrie in cuvinte. Suntem foarte apropiati si fericiti, iar cu fiecare moment care trece ne iubim si mai mult, in plus ne gandim chiar la planuri de viitor. Un viitor impreuna, suna tentant, dar si infricosator. Pana acum ne-am inteles perfect si nu am simtit nicio urma de plictiseala sau monotonie, dar daca va aparea candva, daca se va satura de mine? Clipesc des indepartand acest gand are-mi intoarce stomacul pe dos si ma asez mai confortabil in scaunul pe care stau de cateva minute bune. De cateva zile nu ma simt chiar in forma, ametesc si nu de putine ori m-am confruntat cu greturi, asa ca am ales sa-mi fac un control de rutina. Sunt sigura ca nu poate fi vorba despre un copil, tinand cont ca de fiecare data atat eu, cat si George, am avut grija sa ne protejam. Dar daca... Nu, nu are cum! gandurile imi sunt intrerupte de asistenta zambitoare care ma anunta ca sunt asteptata in cabinet.

...

- Va astept peste doua saptamani pentru a va comunica rezultatele! imi spune barbatul imbracat intr-un costum albastru specific si ii strang mana zambitoare.

- Va multumesc, domnule doctor!

Ies din cabinet si ma indrept catre serviciu. Cand i-am cerut domnului Alvin permisiunea sa intarzii in aceasta dimineata, a acceptat imediat fara niciun comentariu si pentru asta ii sunt recunoscatoare. Conduc cu grija, incercand sa nu ma enervez din cauza traficului infernal si nici nu realizez ca telefonul suna de zor. Este Tess.

(Tess)

Am incercat sa o evit pe Magda in ultimul timp si imi pare nespus de rau ca a trebuit sa fac asta, dar sentimentul de vinovatie si rusine nu-mi da pace. Nu pot sa-i spun nimic, desi imi doresc cu toata fiinta sa fac asta. Amenintarile lui sunt cele care ma opresc de fiecare data cand sunt hotarata sa o sun si sa-i povestesc ceea ce se intampla cu adevarat si motivul pentru care am evitat sa mai vorbim, la fel ca si acum.

- Cu cine vorbesti? aud vocea care ma face sa simt fiori reci raspandindu-se prin tot corpul, iar palmele imi transpira, de parca acum m-as fi spalat pe maini.

- Cu mama, dar nu raspunde. iau telefonul de la ureche si il inchid imediat cu speranta ca nu ma va verifica de data asta si ca imi va accepta explicatia.

- Sper ca nu ai uitat ce ti-am spus sa faci! Nu te-ai mai intalnit de mult cu scumpa ta prietena si informatiile despre ea au incetat sa mai apara. Nu vreau sa pierd bani frumosi din cauza ta, ai auzit?! ii simt degetele infigandu-se in parul meu si inchid ochii instinctiv, luptandu-ma cu instinctul de a plange in hohote, fiindca nodul care mi-a ajuns din stomac in gat aproape ma sufoca.

- O sa vorbesc, iti promit! incerc sa ma smulg din stransoarea lui, insa fara succes. Renunt dupa putin timp si recunosc ca o fac mai mult de teama ca va exista inca o bataie care sa-mi faca sangele sa inghete si care sa ma desfigureze. Nu pot sa cred ca in urma cu 2 luni, il credeam perfect pe barbatul care ma priveste acum cu ochi indiferenti si reci. Am fost uimita sa-i descopar adevarata fata si sa-i simt cruzimea pe propria-mi piele.

...

- Unde ai fost azi? intreb incercand sa-mi ascund suspiciunea din glas.

- Am fost la studio! Am avut o sedinta foto.