Am tras aer in piept. O spaima coplesitoare incepea sa-mi devoreze sufletul bucata cu bucata. Tot ce puteam face era sa incerc sa opun rezistenta fricii si sa spun adevarul. Am incercat sa deschid gura, dar am ramas fara cuvinte. Un junghi in stomac si o durere cumplita de cap. Ce se intampla cu mine?
Mi-e frica? O emtotie atat de irelevanta nu are cum sa puna stapanire pe mine, o creatura, ceva diferit de acele bucati constiente de carne umblatoare. De ce inca mai am aceste emotii? La ce sunt bune ele?
Simt cum durerea persista. Probabil ca de undeva, nu stiu exact de unde, cineva ne priveste si vrea sa ma pedepseasca pentru ceea ce urma sa spun. Daca nici acest cineva nu vrea sa ma lase sa le spun adevarul prietenilor mei, atunci de ce mai incerc?
-Incep eu. *a spus Pack*
Pack se aseaza in fata, in timp ce Tikki ma ajuta sa ma asez. Privesc neutru la prietenii nostri care s-au asezat intr-un cerc, in-afara de mine si cea care m-a ajutat, Tikki.
-Ati auzit discutia dintre mine si Tikki. Noi v-am ascuns ceva, prieteni. Intrebarea este daca ne veti ierta dupa ce veti afla adevarul. Ia spuneti, veti fi in stare de asta?
Isi aruncau unii altora priviri cu subinteles. Plagg parea cel mai dornic de adevar, si nu-l condamn, adica vorbim despre adevarul legat de iubirea vietii lui, oricine aflat in aceasta situatie ar fi pregatit sa soarba cuvintele adevarului. Bee era speriata, acel gen de spaima ce te face sa te intrebi cum de nu a actionat inca din impuls. Wave avea expresia lui faciala obisnuita, iar in ochi avea sclipirea unei lumini de iertare. Foxy avea pumnii inclestati, putea-i sa-i citesti foarte usor furia, dar totusi avea acea privire inexpresiva.
-Noi... Noi...
-Voi ce? *a intrebat dir Foxy* Ce-i cu atatea secrete?! Vreau adevarul si il vreau acum!
M-am ridicat si l-am tras pe Pack intr-o parte.
-Ce faci? *m-a intrebat speriat*
-Eu trebuie sa le zic.
-Esti in stare acum?
-Trebuie sa fiu.
Mi-am eliberat mintea timp de cateva secunde de liniste macabra. Am inspirat si expirat. Trebuie sa alung frica si sa spun adevarul, nu vreau sa ma mai consume acest secret.
-Adevarul poate fi uneori foarte crud. Daca nu o sa mai vorbiti cu noi, daca o sa ne urati, daca veti vrea ca noi sa fi murit acolo, vreau doar sa va spun ca nu va condamnam. Nici eu nu as mai vorbi cu mine dupa ce as afla ce am facut. *am spus cu un zambet ironic pe chip*
-N-Nu mai ocoli subiectul! *a spus Bee*
-Scuze Bee, stiu ca esti frustrata si speriata; si eu sunt. Eu impreuna cu cei doi am distrus prima dimensiune.
Toti au ramas tacuti. Aer devenise mai greu si mai incins.
-Nice joke. *a spus Foxy*
-Stai sa auzim ce are de zis in continuare. *a spus Wave in apararea noastra*
-Am rupt toate pecetile in acelasi timp. Ordinele-s ordine, nu? *am spus iar ironic*
Nu ma putea abtine din a nu ma ironiza. Adica, din vina mea mai ales, am dat de dracu.
-Dupa cum ati auzit bine, Tikki e un demon si Pack e un inger. *am continuat cu o voce inexplicabil de calma* Vedeti voi, nu doar noi suntem responsabili de asta. Doua natiuni si-au avut credinta in ingeri, doua in demoni, si una in ceva mai diferit, o creatura jumatate demon jumatate inger. Cred ca deja stim ca natiunea lui Pack si cea a lui Foxy s-au rugat la ingeri. Cea a lui Tikki si cea a lui Plagg la demoni. Deci cine mai ramane? Stiu, natiunea lui Wave. E greu de explicat cum am aparut noi trei, probabil suntem rezultatul concentrarii si credintei voastre pe parcursul a multor ani. Toti auzeam aceiasi voce cu acelasi scop: "Creeaza o lume noua cu surorile si fratii tai. Jertfeste-te pentru muritori, devin-o ca ei.". Unii visati la rai, altii la iad, iar cei ramasi la pace; asta va e credinta. Noi am distrus lumea prin rugagiunule voastre.
S-au uitat iar unii la altii. Sper ca dupa asta sa ne mai fie prieteni, chiar daca eu sunt principalul responsabil.
-Voi v-ati speriat doar dintr-atat?! *a spus Plagg* Si eu care credeam ca va marturisiti dragostea pentru Tikki si eram gata sa va iau la bataie. *a spus razand*
-Suntem prieteni orice ar fi. *a spus Bee*
-Eu stiam deja, tribul meu stia ce va urma. *a spus Wave*
Foxy. Doar el mai trebuia sa ne ierte ca sa ne gasim linistea sufleteasca.
-Foxy? *l-am intrebat nesigur*
-Puteati sa ne spuneti adevarul de la inceput. Nu-mi pasa de astea, sunteti singura mea familie, nu pot sa stau suparat o vesnicie.
-In tot acest timp nu ati observat ca lipseste ceva? *am constat eu intr-un final*
-Ce? *au intrebat toti in cor*
-Gazdele ne lipsesc. *am spus intr-un final*
-Chiar nu am simtit lipsa maestrului. *a spus Wave*
-Oare asa se simt si ei? *a intrebat Tikki*
-Ei au uitat de mult de noi. *a spus Pack*
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Inca un capitol nou. Ce parere aveti? Asta era "marele adevar". Nu vi se pare ciudat ca au uitat de kwami? Oare ce se intampla in realitate. O sa dezbatem subiectul mai bine in capitolele urmatoare. Intre timp, va astept parerile.Apropo, o sa iau o pauza de la aceasta carte (motive personale). Dar promit sa ma intorc strong cu urmatoarele capitole (urmatorul e naspa, l-am scris deja, de urmatoarele nu stiu inca).
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ne vedem data viitoare cu un nou capitol proaspat scos din ccuptor! ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
